Joseph Stiglitz, cunoscut economist american, laureat al Premiului Nobel, a declarat în rubrica sa din publicaţia Project Syndicate că cele mai sumbre prognoze despre o stagnare de lungă durată sau chiar veşnică şi despre scăderea nivelului de trai al locuitorilor din SUA şi Europa se pot îndeplini din cauza greşelilor guvernelor.
Totuşi prognozele analiştilor financiare trebuie percepute cu prudenţă. După cum a declarat pentru Vocea Rusiei expertul Vladislav Belov, ei urmăresc adesea obiective speculative. El a amintit că aşa s-a întâmplat şi cu un an-doi în urmă, când experţii au estimat la 90% posibilitatea ieşirii Greciei din Zona Euro.
„Prognozele analiştilor se fac în paralel cu estimările agenţiilor de rating. După părerea mea, toate acestea joacă un rol speculativ pe piaţă”.
Aşa că în loc să se exagereze în legătură cu rolul tendinţelor negative ar fi să se examineze cu mai multă atenţie situaţia din ţări şi regiuni concrete. Acolo, unde deja acum se încearcă practicarea propriei politici macroeconomice, renunţând la reţetele Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene sau FMI, în mare greşite.
Pe lista unor astfel de regiuni se clasează ţări din Europa Centrală şi de Est. Cabinetul maghiar, condus de Viktor Orban, în pofida protestelor din partea conducerii Uniunii Europene, în ultimele luni a luat sub control dur parametri sociali importanţi precum tarifele comunale şi situaţia pe piaţa energetică locală. Acest lucru a permis cabinetului nu doar să calmeze tensiunile sociale, ci şi să reducă nivelul inflaţiei. „Ungaria iese din criză, bazându-se pe transformări politice şi constituţionale şi se îndreaptă spre alegerile parlamentare cu o stabilitate fără precedent”, aşa a estimat situaţia din Ungaria publicaţie franceză Le Huffington Post.
O situaţie asemănătoare în privinţa aspectelor legate de politica socio-economică se înregistrează şi în România, unde UE şi FMI impun condiţii foarte dure pentru acordarea de credite anticriză, care prevăd în principal înăsprirea poverii fiscale. Autorităţile ţării încearcă să extindă „fereastra posibilităţilor” în planul menţinerii unui buget de stat pe care îl consideră mai potrivit pentru condiţiile locale.
România a înregistrat în ultimul trimestru al anului trecut o creștere a PIB-ului de 1,7% față de trimestrul anterior, sitându-se pe primul loc în rândul statelor membre ale UE în ceea ce privește evoluția economică. Conform datelor publicate de Eurostat, media europeană de creştere a PIB-ului a fost de 0,4%. În ceea ce privește Zona Euro, evoluția a fost de doar 0,3%. Premierul român, Victor Ponta, a declarat că în aprilie va negocia cu FMI reducerea contribuţiilor de asigurări sociale cu cinci procente.
Atât Ungaria cât şi România au în momentul de faţă indici destul de buni în ceea ce priveşte nivelul şomajului, care este mai scăzut decât în multe ţări din UE şi Zona Euro, chiar decât în Franţa, considerată ţară cu una dintre cele mai puternice economii.
Cine ştie, poate chiar în această regiune se vor sparge în final valurile crizei economice mondiale…
Autor:
Sursa: Vocea Rusiei
Adauga comentariu