Criza economica a dat o noua viata Fondului Monetar International, care, in urma cu doar doi ani, era pe marginea prapastiei, cu venituri mult reduse, incercand sa-si gaseasca locul, in contextul international. Insa cat va dura momentul de glorie?
Odata cu primele semne ale redresarii economice, rolul Fondului Monetar International este pus, din nou, in discutie, unele tari cu probleme refuzand ajutorul sau.
De exemplu, Guvernul bulgar a anuntat ca prefera sa vanda eurobonduri decat sa incerce obtinerea unui ajutor din partea FMI sau a Bancii Mondiale, daca va fi confruntata cu un deficit bugetar major.
“Imprumutul de pe pietele globale este mai avantajos pentru noi, avand in vedere ca marja pentru instrumentele derivate pentru transferul riscului de credit a scazut de la 7% la 1,85%”, a declarat ministrul Finantelor din Bulgaria, Simeon Djankov, citat de Bloomberg.
“Guvernul va lua in considerare o majorare a cheltuielilor la mijlocul anului 2010, daca veniturile bugetare vor fi peste tinta propusa”, a adaugat el.
De altfel, Bulgaria intentioneaza sa isi pastreze un buget echilibrat in 2009 si 2010, pentru a-si imbunatati sansele de a adera la mecanismul ERM-2, testul de doi ani al Uniunii Europene, inainte de intrarea in zona euro.
Potrivit FMI, Bulgaria va avea un deficit bugetar de 0,5 procente din produsul intern brut, in acest an, si de doua procente din PIB in 2010. Guvernul bulgar estimeaza ca economia se va contracta cu 6,3 procente in 2009 si de doua procente anul viitor. In al doilea trimestru, economia bulgara a scazut cu 4,9 procente, recesiunea scazand cererea pentru produsele de export si stopand fluxul de capital.
Bulgaria nu este singura care spune ca se descurca fara FMI. Premierul ungar, Gordon Bajnai, a declarat ca, daca situatia economica nu se deterioreaza, Ungaria va putea sa se autofinanteze.
“In conditiile actuale, Ungaria ar putea foarte usor sa se intoarca pe pietele financiare si sa adune banii de care are nevoie. Suntem intr-o situatie mult mai buna decat in prima jumatate a acestui an”, a declarat Bajnai, pentru Reuters.
Pentru 2010, premierul ungar estimeaza o scadere economica de 0,9 procente si un deficit bugetar de 3,8 procente din PIB.
Fonduri majorate, conditii relaxate
Dupa ce criza economica a impins multe tari aproape de colaps financiar, tarile membre G20 au fost de acord sa tripleze resursele fondului, pana la 750 de miliarde de dolari.
Cunoscut pentru conditiile drastice pe care le impunea debitorilor, FMI, la randul sau, si-a imblanzit pretentiile si a introdus o linie de credit flexibila, prin intermediul careia pot fi oferite imprumuturi rapid, fara conditii.
Prin urmare, s-ar putea spune ca zilele negre ale FMI-ului sunt doar o amintire, insa, in perioada post-criza, este nevoit sa se restructureze.
Inca din 2006, au existat discutii despre oferirea unui rol mai important tarilor emergente. Odata cu problemele majore ale Statelor Unite si ale altor economii mari, a devenit evident faptul ca economia mondiala nu mai este dominata doar de cateva puteri.
La summit-ul G20 din Pittsburgh, s-a ajuns la concluzia ca cel putin 5% din dreptul de veto in cadrul FMI trebuie cedat statelor emergente, pana in ianuarie 2011. Desi puterea va ramane tot in mainile tarilor industrializate, este un pas inainte.
De altfel, analistii internationali sunt ingrijorati, ca fara o restructurare majora, FMI va fi, din nou, marginalizat, in urma redresarii economice.
Teodora Bodeanu
sursa: ziare.com
Adauga comentariu