Rusia şi Europa continuă ecaladarea sancţiunilor şi a contrasancţiunilor
Jacques Hubert-Rodier: Soluţia terminării conflictului este găsirea unei căi de restabilire a dialogului, în vederea asigurării securităţii în estul Europei, fără a ignora Moscova
“Dinte pentru dinte”. Rusia şi Europa continuă ecaladarea sancţiunilor şi a contrasancţiunilor. La începutul acestei săptămâni, Uniunea Europeană a extins lista persoanelor sancţionate pentru implicarea lor în conflictul militar din Ucraina. Sunt vizaţi, în continuare, oligarhi apropiaţi lui Vladimir Putin şi separatişti din estul Ucrainei. Rusia, şi ea, a decis expulzarea unor diplomaţi polonezi, acuzându-i de activităţi neconforme cu statutul de diplomat. Întrebarea pe care încep să şi-o pună tot mai insistent analişti şi chiar oficiali din Europa este “cine este marele perdant al acestui joc ?”.
Într-o analiză publicată de cotidianul “Les Echos”, Jacques Hubert-Rodier, editorialistul diplomatic al ziarului, subliniază că “europenii, în special germanii, au motive serioase să fie preocupaţi de pericolul încetinirii ratei de creştere economică ca urmare a loviturilor economice reciproce cu Moscova. Francois Hollande, aminteşte analistul citat, ştie că o anulare a livrării navelor militare Mistral – conform contractului încheiat de Sarkozy cu Rusia – va avea consecinţe nu doar financiare pentru Franţa, ci şi pentru locurile de muncă de la şantierele navale din Saint-Nazaire. Ca să nu mai vorbim de lovitura ce poate fi astfel dată credibilităţii Franţei ca partener comercial. “Este însă imposibil, adaugă în context Jacques Hubert-Rodier, să sacrifici totul pe altarul «realpolitic economic» şi să accepţi ideea că valorile Europei, în cazul de faţă integritatea teritorială a Ucrainei, pot fi batjocorite”.
Rusia este cea care pierde cel mai mult
În opinia analistului diplomatic mai sus citat, “fără îndoială, ruşii sunt cei care au cel mai mult de pierdut”. Părăsind precipitat summitul G20 de la Brisbane, Vladimir Putin a vrut să dea o replică criticilor Occidentului la adresa acţiunilor sale în Ucraina. Numai că, subliniază Jacques Hubert-Rodier, nici China şi nici celelalte ţări emergente nu i-au venit în ajutor, ceea ce demonstrează că, în acest moment, Rusia este pe scena internaţională. Preţul cel mai greu pe care riscă să-l plătească este mai ales economic. Anul acesta, în perioada ianuarie-octombrie, estima zilele trecute Centrul de analize al Camerei de Comerţ şi Industrie Franţa – Rusia, conflictul ucrainean a costat-o pe Rusia mai bine de 3% din Produsul său Intern Brut, respectiv 60 miliarde de dolari. La această uriaşă pierdere trebuie adăugate consecinţele scăderii cursului rublei şi, mai ales cele ale scăderii preţului la petrol. Ca să nu mai vorbim de o altă consecinţă gravă, accelerarea în continuare a fugii capitalurilor străine.
Sancţiunile nu pot soluţiona criza ucraineană
Nimeni, spune Jacques Hubert-Rodier, nu poate fi mulţumit de situaţia creată din cauza crizei ucrainene. Sancţiunile occidentale sunt, cu siguranţă, o modalitate de a sancţiona Rusia, dar ele nu pot soluţiona această criză. Este puţin probabil că Putin va renunţa de bună voie la Crimeea sau că îi va abandona totalmente pe separatiştii ucraineni. Dacă vrem să evităm ceva ce ar putea fi şi mai rău, susţine analistul de la “Les Echos”, nu rămâne decât o singură opţiune: găsirea unei căi de restabilire a dialogului, în vederea asigurării securităţii în estul Europei, fără a ignora Moscova. A nu se uita însă că niciodată nu poţi fi sigur că Vladimir Putin, format de KGB, doreşte să stabilească un dialog real cu Europa.
Maria Capitaine
sursa: curierulnational.ro
Adauga comentariu