Politică

Unde s-au dus 90% din creditele ce au împovărat Grecia pentru o generație

image-2015-06-28-20262021-70-criza-greciaDoar 5% din împrumutul internațional contractat de Grecia a fost folosit pentru repornirea economiei. Restul a fost folosit pentru a plăti datoriile la creditorii privați, adică pentru bănci.

Sub 10 miliarde de euro din cele peste 200 de miliarde de euro din primele două împrumuturi acordate de creditorii internaționali au ajuns în posesia statului elen, arată un studiu al European School of Management and Technology.

Marea parte a fondurilor a mers la plata datoriilor, a dobânzilor, la recapitalizarea băncilor și la restructurarea datoriilor, arată președintele instituției amintite, Jorg Rocholl, citat de Deutsche Welle. DW scrie că ”ideea comună” era ca majoritatea banilor au intrat în economie, or acest lucru a fost catalogat drept fals de nenumărate ori de stânga de la Atena și de criticii memorandumurilor semnate de Grecia.

”Majoritatea banilor au fost folosiți pentru transferul riscurilor de la creditorii privați la creditorii publici”, spube Rocholl. ”Asta inseamnă că banii au fost folosiți pentru a plăti creditorii privați prin contractarea unor datorii mai mari decât cele față de creditorii privați”.

Rocholl spune că studiul oferă o imagine clară despre proveniența banilor virați Greciei și despre modul în care au fost cheltuiți.

Din 2010, de la debutul crizei din Grecia, această țară a primit două împrumuturi internaționale, iar acum se află în derulare al treilea. În timpul primelor două ”programe de ajustare”, așa cum sunt cunoscute în jargonul birocratic, Atena a primit 216 miliarde de euro.

Din această suma, 86,9 miliarde au fost folosite pentru plata datoriilor ( 9,1 miliarde pentru FMI, 52,3 miliarde pentru dobanzi, 37,3 miliarde pentru recapitalizarea bancilor si 29,7 miliarde pentru a stimula investitiile private).

Doar 9,7 miliarde de euro au contribuit direct la bugetul Greciei, adică, în cazul unor politici guvernamentale eficiente, la crearea de locuri de muncă și relansarea economiei.

Pe această logică a ”relansării” economiei, orice rambusare a creditului poate duce la o criză politică, financiară, la o criză a monedei euro. Mai jos, calendarul pe mai bine de o generație pentru rambursarea datoriilor Greciei.

2016: 7.227 miliarde
2017: 9.648 miliarde
2018: 4.600 miliarde
2019: 13.628 miliarde
2020: 5.080 miliarde
2021: 5.154 miliarde
2022: 6.907 miliarde
2023: 9.208 miliarde
2024: 8.964 miliarde
2025: 7.419 miliarde
2026: 8.059 miliarde
2027: 8.062 miliarde
2028: 7.469 miliarde
2029: 6.893 miliarde
2030: 7.220 miliarde
2031: 6.723 miliarde
2032: 9.523 miliarde
2033: 6.780 miliarde
2034: 9.520 miliarde
2035: 9.247 miliarde
2036: 9.316 miliarde
2037: 12.813 miliarde
2038: 12.516 miliarde
2039: 13.401 miliarde
2040: 6.369 miliarde
2041: 7.292 miliarde
2042: 7.682 miliarde
2043: 10.100 miliarde
2044: 6.23 miliarde
2045: 8.13 miliarde
2046: 4.83 miliarde
2047: 5.9 miliarde
2048: 2.5 miliarde
2050: 500 million
2053: 2 miliarde
2054: 6.3 miliarde
2057: 1.13 miliarde

Autor: Calin Marchievici

Sursa: Cotidianul

Abonează-te la newsletter