Ceea ce fac judecătorii în aceste zile este şantaj în toată regula! A condiţiona actul juridic de păstrarea – sau obţinerea – unor privilegii este nu doar o nedreptate, ci şi o ticăloşie.
Ce vor ei, de fapt? Menţinerea actualului nivel de salarizare, care să includă leafă de bază, sporuri, prime etc. În condiţii normale ar fi o solicitare corectă, dovadă că nimeni nu s-a oripilat anii trecuţi, când veniturile magistraţilor se umflau mai ceva decât cozonacul. Economia creştea, banii curgeau la buget, iar judecătorii şi procurorii – simpli funcţionari în comunism – îşi câştigau, în sfârşit, un statut binemeritat.
Vremurile s-au mai schimbat însă, şi nu în bine. Criza mondială a „băgat la apă“ şi bugetul României. Nu mai sunt bani. Şi atunci, trebuie să strângi cureaua. Multe categorii sociale o strâng şi merg mai departe, aşteptând vremuri mai bune. Magistraţii – nu şi nu! Îşi vor integral şi leafa, şi sporurile, ghidându-se după principiul: la creştere spunem prezent, la scădere nu contaţi pe noi!
Ca să ai o justiţie corectă, eficientă şi inteligentă, trebuie să-i plăteşti bine pe cei chemaţi să împartă dreptatea. Mai mult, să le asiguri condiţii profesionale civilizate. Plus inamovibilitate. Plus securitatea personală şi a familiilor, dacă e cazul. Dar atât! Drepturile nu trebuie să lase loc privilegiilor!
De exemplu, ce e aceea vacanţă judecătorească de două luni? Timp de 60 de zile, în România nu se mai judecă nimic. Ţara arde şi baba e-n vacanţă. Toate procesele intră în hibernare. În toţi aceşti ani, n-am văzut magistraţi care să protesteze împotriva aberantei vacanţe judecătoreşti de două luni!
În majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană, vacanţa judecătorească este mai mică, până-ntr-o lună şi jumătate. Noi suntem însă mai cu moţ, deşi avem toate motivele să tragem mai tare decât alţii. Franţa, Germania, Italia sau Spania nu au trecut prin comunism, ca să aibă acum milioane de procese pentru reconstituirea proprietăţii. Nu au avut pământuri confiscate şi nici case naţionalizate. Îşi permit, deci, să plece în vacanţă.
La noi însă, unde dosarele se adună precum mâlul pe fundul Dâmboviţei, lăsăm totul baltă şi ne ţinem de vacanţe. Oricum e un deficit de personal în sistemul de justiţie. Dacă magistraţii, aşa puţini cum sunt, îşi mai iau şi vacanţe prelungite, cine mai rezolvă dosarele?
Normal ar fi ca judecătorii şi procurorii să-şi ia concediu câte o lună, prin rotaţie, iar instanţele să funcţioneze fără pauză. Ar fi şi util, şi moral. Dacă vrei să câştigi mai mulţi bani, trebuie să şi trudeşti mai mult! Sigur, ideal ar fi să ai şi leafă dodoloaţă, şi vacanţe fără sfârşit…
În concluzie: economia mai şi creşte, dar mai şi scade. Când creşte, ne bucurăm cu toţii de o bucăţică mai mare de zăhărel. Când scade, strângem cureaua cu toţii. Iar acum chiar ar fi cazul să dăm o gaură în plus.
La curea, nu la buget!
Grigore Cartianu
sursa: adevarul.ro
moral….in magistratura? Hahahahah, domnule Cartianu – ne dezamagesti. Putem vorbi insa de alte atribute ale societatii moderne: coruptie, nesimtire, ignoranta, dorinta de excludere din randul functionarilor, dorinta de constituire in casta priviliegiata, putem merge pana la asociere in vederea constituirii de nfractiuni. Exemplu clar : daca un vatman de tarmvai sau un casier de la gara era prins de politisti beat turta la volan, apoi iiameninta, =brusca si intimida, cum a facut judecatoarea celebra de la Arges…ce s-ar fi intamplat cu acela? asaaa, fiind vorba de o judecatoare, au tinut-o in spate. Au cercetat-o in libertate, unde e si azi, au cautat “probe suplimentare” ca “poate nu era beata”. Ce daca a refuzat sa i se recolteze probe de sange…. Iata ce vor judecatorii: salrii si protectie in fata legii. Se vor mai smecheri decat Presedintele. ca ala e ales pe 5 ani, iar ei sunt pe viata…