Politică

TTIP va submina direct şi bruma de democraţie rămasă în Europa

40760_1Liberul schimb reprezintă una dintre cele mai puternice forţe pentru creşterea competitivităţii şi productivităţii din cadrul unei economii naţionale. Producătorii de bunuri şi servicii trebuie să se adapteze, altfel nu au nicio şansă de prosperitate sau supravieţuire, iar consumatorii beneficiază de cea mai largă ofertă, atât din punct de vedere al calităţii cât şi al preţului.

A existat o perioadă în istoria Marii Britanii, cu aproape două secole în urmă, în care autorităţile au eliminat barierele de intrare pe piaţa internă, chiar dacă partenerii comerciali şi-au menţinut politicile protecţioniste.
Acum trăim într-o nouă eră, în care “liberul schimb” este reglementat bilateral sau prin acorduri multilaterale.

Unul dintre acestea este şi TTIP (Transatlantic Trade and Investment Partnership), aflat într-o fază avansată a negocierilor între Uniunea Europeană şi Statele Unite. Toate declaraţiile oficiale, indiferent de partea Atlanticului de unde sunt lansate, proclamă iminenţa unui nou ev al bunăstării, determinat de ridicarea barierelor comerciale şi construirea unui cadru pentru protejarea investiţiilor.

Din păcate, promisiunile autorităţilor nu pot fi evaluate, iar realismul acestora nu poate fi dezbătut pe scară largă, deoarece textul Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii, cu miile sale de pagini, este secret. De ce? Oare nu este transparenţa decizională un principiu fundamental pentru ceea ce se vrea a fi odată Europa Unită, o entitate dedicată bunăstării cetăţenilor ei?

Explicaţiile sunt oferite de organizaţii neguvernamentale, cum este Corporate Europe Observatory (corporateeurope.org), al cărui scop declarat este “expunerea puterii lobby-ului corporatist din Europa”.

Cel mai controversat aspect al TTIP îl reprezintă clauzele din secţiunea dedicată protecţiei investiţiilor străine. Presa din Germania a scris despre instaurarea unei “justiţii paralele” în urma aprobării acordului, din cauza unor prevederi extraordinare referitoare la protecţia investitorilor străini, care indică un potenţial major de încălcare flagrantă a suveranităţii statelor participante, după cum arătam într-un articol din toamna anului trecut (“Acordul de liber schimb dintre UE şi SUA va înlocui suveranitatea statelor cu cea a corporaţiilor”, BURSA, 04.09.2014).

Criticii tratatelor de liber schimb arată că acestea vor impune “un cadru rigid al dreptului corporatist internaţional, construit exclusiv pentru protecţia intereselor corporaţiilor, prin eliminarea oricărui risc financiar şi a responsabilităţii sociale sau de protecţie a mediului”.

Corporate Europe Observatory (CEO) a venit zilele trecute cu noi dovezi în acest sens, prin publicarea unui document de lucru al Comisiei Europene, care se găseşte la adresa http://corporateeurope.org/sites/default/files/reconstructed_ec_proposal_
regulatory_cooperation_march_2015_0.pdf.

Aici se arată că iniţiativele legislative ale statelor membre ale UE vor trebui verificate în ceea ce priveşte impactul asupra intereselor private de afaceri, după cum scrie CEO.

Propunerile sunt incluse în a treia secţiune a TTIP, care abordează “cooperarea în domeniul reglementării”. Conform ştirii de la CEO, reprezentanţii societăţii civile din Europa consideră că toată secţiunea reprezintă “un afront adus democraţiei parlamentare”.

Max Bank, de la organizaţia Lobby Control, a declarat că “aceasta este o insultă la adresa cetăţenilor, politicienilor aleşi şi a însăşi democraţiei”, în condiţiile în care “legile vor fi evaluate pentru a se stabili compatibilitatea cu interesele economice ale marilor companii”.

“Atât Comisia cât şi autorităţile americane vor putea să exercite presiuni asupra guvernelor şi politicienilor conform noii măsuri, în condiţiile în care aceşti jucători puternici sunt paraşutaţi direct în procesul legislativ naţional”, a precizat şi Kenneth Haar, de la Corporate Europe Observatory.

În opinia lui Paul de Clerck, de la organizaţia “Friends of the Earth Europe”, propunerile Comisiei Europene “introduc un sistem care pune în pericol fiecare standard de sănătate, de mediu şi de muncă de la nivelul statelor membre”, fiind creat un “labirint birocratic pentru instituţiile de reglementare”, care va “submina dorinţa adoptării legislaţiei în interesul public”.

Dar asta nu este tot. Comisia Europeană propune chiar încălcarea unui principiu juridic fundamental, cel al neretroactivităţii legii. “Cel mai înspăimântător lucru îl reprezintă aplicarea sa potenţială şi pentru reglementările existente”, a declarat David Azoulay, de la Center for International Environmental Law (CIEL), pentru Corporate Europe Observatory. În opinia lui Azoulay, “orice legislaţie actuală în interesul public, care nu convine intereselor comerciale de pe cele două ţărmuri ale Atlanticului, poate fi supusă procesului de conformare cu interesele corporaţiilor”.

Protestele tot mai virulente ale cetăţenilor europeni (vezi articolul “Mai multe acţiuni de protest au avut loc faţă de tratatele de liber-schimb”, BURSA, 19.04.2015) nu au avut, deocamdată, nicio influenţă asupra punctului de vedere al Comisiei Europene.

Dimpotrivă, a fost întărit frontul propagandistic prin publicarea unor noi studii privind beneficiile TTIP, ultimul dintre acestea fiind dedicat perspectivelor luminoase pentru IMM-uri (“New report shows that smaller firms can benefit from TTIP”, pe site-ul Comisiei Europene dedicat TTIP). Chiar aşa să fie? Din titlu, “Un nou raport arată că firmele mai mici ar putea să beneficieze de pe urma TTIP”, se observă că nici măcar autorităţile europene nu sunt sigure de efectele pozitive asupra sectorului IMM-urilor, principalul creator al locurilor de muncă din Europa.

În ciuda acestor aspecte deosebit de îngrijorătoare, referitoare la efectele TTIP asupra brumei de democraţie care a mai rămas în Europa, autorităţile noastre îşi declară susţinerea necondiţionată pentru acordul comercial dintre Europa şi SUA.

“TTIP rămâne o prioritate pentru România”, după cum au declarat oficiali guvernamentali, conform unui articol din ziarul BURSA (“Secretar de stat în MECT: “Pentru România, TTIP rămâne o prioritate'”, BURSA, 27.03.2015).

Tot la sfârşitul lunii trecute, preşedintele Klaus Iohannis a precizat că “România susţine ferm finalizarea cât mai rapidă a negocierilor şi încheierea acordului de liber schimb dintre Europa şi SUA”.

Din păcate, România nu este pregătită pentru TTIP, pentru că economia este sufocată din punct de vedere fiscal şi al reglementărilor. Astfel, ţara noastră este complet lipsită de apărare, în condiţiile în care iniţiativa privată şi procesul de acumulare a capitalului autohton au fost sufocate în mod sistematic.

Pentru a susţine în cunoştinţă de cauză noul acord comercial dintre Europa şi SUA, autorităţile noastre trebuie să adopte măsuri urgente pentru consolidarea mediului economic, iar acestea nu se referă deloc la elaborarea unor programe de dezvoltare sau investiţii, ci la eliberarea antreprenorului român de sub jugul statului.

În lipsa acestora, statutul României de colonie economică va fi “consolidat” pentru multe generaţii, iar dezvoltarea va deveni un ideal iluzoriu.

“Atât Comisia Europeană cât şi autorităţile americane vor putea să exercite presiuni asupra guvernelor şi politicienilor conform noii măsuri, în condiţiile în care aceşti jucători puternici sunt paraşutaţi direct în procesul legislativ naţional.” (KENNETH HAAR, Corporate Europe Observatory)

Autor: Calin Rechea

Sursa: Bursa.ro

Abonează-te la newsletter