În era abundenţei de informaţie, se pare că este din ce în ce mai greu de găsit ceva ce ne interesează. În trecut lipsa informaţiei ne ţinea în necunoaştere, astăzi se întâmplă acelaşi fenomen din cauza inflaţiei de informaţie. Mi-am propus să pun lumina conştiinţei pe tipar. Tiparul pe care funcţionăm. Şi în acest sens internetul este plin de date , experimente şi statistici ştiinţifice făcute de specialişti de renume, informaţii care par a fi uitate undeva pe internet, sau în orice caz, pare că nimeni nu le foloseşte De fapt nu le folosim noi, oamenii obişnuiţi, dar ele sunt folosite inetens şi cu succes în PR (public relations) în Advertising, sau de către sistemele politice şi administrative.. Pentru că nu am o expertiză pe aceste domenii, ceea ce fac eu este foarte simplu şi în acelaşi timp foarte pertinent: grupez informaţia pe o anumită tematică pe temele care le dezbat, astfel ca ea să deschidă pofta auditoriului pentru investigare personală. Doresc deci doar să prezint anumite cercetări în domeniu care duc la concluzii foarte interesante, dar concluziile va trebui să le trageţi voi. Încerc să creez aşadar un text deschis, supus investigării, interpretării, care să nască noi întrebări, care să împingă spre investigare personală. Căci fără investigarea personală, care să ducă fie la validarea fie la invalidarea informaţiei absorbite, totul rămâne un simplu text acumulat, fără vreo valoare de schimbare.
Tiparul – Suntem o sumă de condiţionări acumulate prin experienţe personale, prin educaţie , prin presiunea colectivului în care trăim. Toate aceste condiţionări formează TIPARUL. Tiparul după care noi ne petrecem viaţa, convinşi fiind că tot ceea ce facem este alegerea noastră. O parte din tipar după cum spuneam se bazează pe experienţele anterioare, adică, mai precis, pe amintiri. Aşa cum am văzut în prezentarea făcută de Elizabeth Loftus în postarea de aici amintirile nu sunt exacte şi precise, dar totuşi noi ne bazăm pe ele ca şi cum ar fi. Aceasta este o primă influetă a tiparului după care ne comportăm.
A doua mare influenţă este presiunea exercitată de grupul social în care trăim. Deşi avem impresia că alegerile care le facem ne aparţin în totalitate, de fapt ele sunt urmări ale unui tipar manipulat de mediul din jur. Acest fapt a fost demonstrat în câteva experimente foarte interesante. Primul care vreau să-l supun atenţiei este experimentul Asch. El se poate viziona pe youtube aici. Este un filmuleţ mic, netradus dar care nu are nevoie de prea multe explicaţii. Arată clar cum ne conformăm, comportându-ne la fel cu restul grupului. Pe cine intrresează mai mult, se pot găsii graficele şi rezultatele complete ale acestui studiu, pe internet. Cert este că peste 80 % din cei testaţi s-au conformat presiunii grupului.
Al doilea experiment prezintă efectul Bystander imaginat de dr. Philip Zimbardo care segăseşte aici. . Ceea ce se poate observa din acest experiment este comportamentul de neimplicare derivat pe baza neimplicării grupului. A doua concluzie care m-a şocat a fost viteza de reacţie a oamenilor pentru persoana îmbrăcată în costum. Asta arată în ce zonă periculoasă ne împing tiparele. Cum reacţionăm diferiţi în fucţie de stimuli. Dacă persoana este îmbrăcată casual, nu provoacă reacţie, dacă este imbrăcată în costum provoacă o reacţie imediată. Asta spune multe despre câtă credibilitate şi importanţă acordăm unei persoane îmbrăcate în costum – de ex. un politician – acţiunile noastre fiind ulterior perturbate de acest tipar.
Al treilea experiment arată obedienţa sau supunerea faţă de o autoritate, sau faţă de o persoană căreia noi îi atribuim un rol autoritar. Se numeşte experimentul Milgram. . Nu o să descriu fiecare experiment cum a fost gândit, se poate vedea în filmuleţe, se pot vedea deasemenea şi concluziile. Cei care au o pasiune sau o căutare pentru un experiment anume din cele prezentate aici, desigur pot găsii mult mai multe informaţii pe internet . Ceea ce putem vedea în experimentul Milgram este că: Subiecţii studiului trec peste limita care o pot accepta ei, presaţi de o autoritate exterioară, în experiment în rolul doctorului. Dintre subiecţii testaţi, 65% au mers până la capăt, ei administrând şocul de curent letal doar la presiunea exercitată de o autoritate exterioară. De aici trebuie să înţelegem că tiparul după care ne comportăm este influenţat de o persoană în costum, sau o persoană înzestrată cu o funcţie sau o autoritate de moment.
Al patrulea experiment care o să îl disec în amănunt la prezentare este experimentul Standford. Experimentul Standford ne arată că linia dintre “băieţii buni” şi “băieţii răi” nu este fixă. Ea se modifică mereu în funcţie de circumstanţe. Adică, o persoană “bună” poate deveni rea sau invers, modificându-şi tiparul comportamental în funcţie de circumstanţe. Chiar dacă ne credem buni, putem devenii foarte răi, de fapt diabolici în circumstanţele potrivite. Acest experiment a trebuit oprit la 6 zile după ce a fost iniţiat, persoanele implicate prezentând deviaţii comportamentale severe. Practic au devenit “băieţii răi” în mai puţin de o săptămână, doar pentru că li s/a dat mediul prielnic.
Sigur concluziile care reies din aceste experimente sunt multe şi complexe. O parte din ele sunt prezentate chiar în filmuleţele postate aici. Problema este că aşa cum ochiul nu se poate vedea pe el însuşi, nici tiparul nu se poate observa pe el însuşi. Adică judecând toate acestea din interiorul tiparului nostru nu vom putea vedea tocmai tiparul nostru, adică tocmai faptul că noi înşine ne încadrăm şi ne comportăm înfluenţaţi de aceşti factori.
Rolul prezentării va fi acela de a vă arăta direcţiile de investigare, astfel ca fiecare să ajungă la propriile concluzii. Doar aşa tiparul poate fi demascat şi înţeles. Tiparul trebuie demascat şi asumat, în sensul că persoana, îşi asumă că se comportă pe baza unui astfel de tipar, şi în consecinţă acţiunile sale sunt influenţate, manipulate de diverşi factori externi. Odată demascat şi asumat el poate fi modificat prin libera voinţă. Este un proces de evoluţie ireversibil.
Sursa: Reamintiri.blogspot
Adauga comentariu