În timp ce toţi ochii sunt aţintiţi către Grecia, adevăratul pericol pentru stabilitatea economiei UE este Spania, avertizează analiştii. Măsurile dure aplicate de Madrid pentru a evita colapsul au „sugrumat“ mediul de afaceri, au dus la creşterea ratei şomajului şi la supraîndatorarea sectorului privat.
Încă de când au apărut primele discuţii despre intrarea în incapacitate de plată a Greciei, pieţele au devenit tot mai reticente faţă de grupul PIIGS – Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia, Spania. Trei dintre aceste guverne – cel de la Atena, cel de la Dublin şi cel de la Lisabona – au evitat colapsul doar datorită intervenţiei externe, cu împrumuturi de urgenţă de la UE şi FMI.
În tot acest timp, Madridul a aplicat măsuri draconice de austeritate pentru a îndepărta speculaţiile. Pentru o perioadă scurtă, problemele cu care se confruntă SUA, Japonia şi celelalte state din zona euro au „eclipsat” dificultăţile prin care trece Spania. Acum însă, speculaţiile au revenit, iar pieţele devin tot mai reticente faţă de statul iberic. Costurile de împrumut ale Spaniei au explodat marţi.
Intervenţia BCE nu mai e o garanţie
În ciuda intervenţiei Băncii Centrale Europene (BCE), care a cumpărat obligaţiuni spaniole, statul a fost nevoit să plătească dobânzi semnificativ mai mari pentru a obţine finanţare de pe pieţe. Încă de la începutul lunii august, BCE investeşte masiv în obligaţiuni guvernamentale spaniole şi italiene pentru a ajuta statele să obţină lichidităţi, dar şi pentru a reda încrederea investitorilor faţă de respectivele state. Măsurile dure de austeritate aplicate începând din vara trecută de Madrid pentru reducerea deficitului bugetar au avut însă şi efecte la care guvernanţii spanioli nu se aşteptau.
Rata şomajului a depăşit 21% (4,9 milioane de spanioli nu au locuri de muncă) în aprilie şi de atunci se menţine la acel nivel. Comparativ, rata şomajului în Grecia, considerată ţara cu cele mai mari probleme din zona euro, se situează la puţin peste 16%. Anul trecut, deficitul bugetar al Spaniei s-a ridicat la 9,24% din PIB. Al Greciei s-a situat la 10,5% din PIB. Datoria publică a Spaniei se ridică acum la 69,9% din PIB, în timp ce cea a Greciei se situează la 135% din PIB. În termeni nominali însă, datoria spaniolilor este de 830 de miliarde de euro, în timp ce cea a grecilor este de 376 de miliarde de dolari. Dacă adăugăm şi datoria privată netă (gospodării şi companii), în cazul Greciei ajungem la o pondere de 230% din PIB, iar în cel al Spaniei – la peste 300%.
Lecţii de la Japonia
Situaţia este cu atât mai gravă cu cât mare parte din datoria privată netă a Spaniei revine afacerilor nonfinanciare, iar asta înseamnă că nu doar sistemul bancar este în pericol, aşa cum se crede, notează jurnaliştii „Financial Times”. Japonia a trecut printr-o situaţie similară la sfârşitul anilor ’90, iar guvernul a permis deprecierea cu 20% a monedei naţionale şi a aplicat o politică monetară bazată pe menţinerea dobânzii-cheie la 0%. Madridul nu poate apela la instrumente precum deprecierea monedei, iar politicile monetare sunt stabilite de către BCE pentru toate statele din zona euro.
Japonia a rulat deficite bugetare ridicate pentru a echilibra datoria privată şi pentru a crea locuri de muncă. Spania a fost puternic îndemnată de liderii celorlate state din UE să-şi reducă rapid deficitul bugetar, „indiferent cât de dureros din punct de vedere politic ar fi”, după cum a declarat Wolfgang Schauble, ministrul german al Finanţelor.
21,3% este nivelul ratei şomajului în Spania, cel mai ridicat dintre ţările dezvoltate.
A ajuns criza şi la chinezi?
Producţia industrială a Chinei a scăzut şi în septembrie pentru a treia lună consecutiv. Principalul motiv este prăbuşirea cererii externe, în contextul creşterii economice anemice din SUA şi UE, doi dintre principalii parteneri comericiali ai Chinei, şi al scăderii consumului. În primele şapte luni ale acestui an, valoarea exporturilor Chinei către SUA s-a ridicat la peste 218 miliarde de dolari. Sectorul industrial contribuie cu 40% la Produsul Intern Brut al Chinei.
În august, exporturile Chinei au scăzut, în timp ce importurile au cunoscut o creştere, indicând faptul că a doua economie a lumii a început să fie afectată de criza din Europa şi de incertitudinea din SUA, notează jurnaliştii Reuters. Cu toate acestea, oficialii de la Beijing nu-şi fac probleme în privinţa creşterii economice, susţinând că rata ridicată a consumului intern este suficientă pentru a determina un avans de 8,5 – 9%.
sursa: adevarul.ro
Adauga comentariu