Se intoarce Ponta impotriva americanilor precum Orban in Ungaria?

Premierul Victor Ponta, aflat în această săptămână, în pline negocieri cu Fondul Monetar Internaţional, a avut poziţii contradictorii faţă de instituţia financiară. Înainte de a deveni prim ministru contesta foarte dur acordul, numindu-l sinucidere naţională, şi admira Ungaria pentru curajul de a-I pune capăt. După ce a preluat şefia guvernului, a folosit FMI ca “certificat de sănătate fiscală” şi ca reper în disputele politice.

De-a lungul ultimilor 25 de ani, FMI nu a lipsit din disputele politice. Opoziţia a contestat, adesea, utilitatea acordurilor de finanţare. Măsurile dure de austeritate, reformele structurale şi privatizările au dat muniţie opoziţiei în lupta politică. Rezumată, principala cerinţă a FMI, în toată istoria relaţiilor cu România, a fost “cheltuiţi cât vă ţine buzunarul”.  Austeritatea bugetară nu poate fi plăcută şi, din păcate, nu dă, de fiecare dată, rezultatele estimate. Recent, într-un raport intern, specialiştii Fondului admiteau că planurile lor de reforme nu au dus, întotdeauna, la însănătoşirea economiilor la care au vegheat.
Cert este că politicienii de la Bucureşti nu s-au putut descurca fără FMI, iar acordul din 2009, cel mai criticat din cauza tăierilor de salarii şi a majorării TVA, a devenit salvator. Fostul secretar de stat pentru buget, Gheorghe Gherghina, declara că acordurile din anii 90 erau dificile pentru că nimeni nu voia să crediteze România, pe când cel din 2009 a dat mari bătăi de cap din cauza asumării politice a tăierilor de cheltuieli.

În orice caz, FMI se vede diferit din opoziţie şi de la putere. Victor Ponta a fost unul dintre cei mai acerbi contestatari ai FMI până în 2012 când a ajuns şeful executivului.

Declaraţii din opoziţie

“Stimaţi oameni de la FMI, ne descurcăm şi fără voi!”

În 2010, Ponta declara la un post de televiziune: “De ce luăm banii, ce facem cu ei şi cine îi va plăti? Este o sinucidere naţională! Se iau bani pentru a se mai ţine Guvernul şi după ei potopul. De unde dăm înapoi?“. În aceeaşi emisiune, el susţinea încetarea acordului pentru că banii se cheltuiau pentru pensii, în loc să fie investiţi (în 2014, guvernul a tăiat investiţiile publice cu circa 35%).

„Admir poziţia unor ţări care au zis: «Stimaţi oameni de la FMI, noi ne descurcăm mai bine fără voi». Boala crizei mondiale este ca gripa aviară, se învârte peste tot în lume. Dacă alte ţări au trecut mai uşor, ţări ca România îşi accentuează boala, umblăm în pielea goală“, a mai spus Ponta.

Declaraţii de la Palatul Victoria

Aflat la guvernare în 2012, uita de declaraţiile dure din 2010 şi afirma:

“Opinia mea exprimată şi când eram în opozitie şi de când am preluat guvernarea, opinie pe care am văzut, o împărtăşeşte şi preşedintele Băsescu şi guvernatorul Băncii Naţionale, este ca anul viitor, după ce se încheie cu bine actualul acord,  să avem un nou acord preventiv (…) să ne ajute să consolidăm ceea ce am reuşit anul acesta, adică să împrumutăm bani privaţi de pe pieţele financiare private cu o dobândă cât mai mică”.

În iunie 2013, în urma apariţiei unui studiu negativ privind evoluţia economiei româneşti, Ponta lua FMI drept garant: ”Staţi puţin, am un certificat de sănătate fiscală şi bugetară, de reforme structurale de la FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană”.

În prezent, România are un acord de tip preventiv cu FMI care ar urma să fie finalizat în vara anului viitor. În această săptămână, o echipă a instituţiei se află la Bucureşti pentru a discuta cu guvernul proiectul de buget pentru 2015. Misiunea de evaluare a acordului va avea loc în ianuarie.

Băsescu: Nu aș vrea ca Ponta să rezolve problemele bugetare rupând acordul. FMI a știut ce se întâmplă, dar a stat deoparte

Președintele Traian Băsescu și-a exprimat temerea că premierul Victor Ponta ar putea rezolva problemele bugetului printr-o rupere a acordului cu Fondul Monetar Internațional (FMI). Totodată, șeful statului a spus că ar fi o palmă și pentru FMI care a știut ce se întâmplă, dar a stat deoparte.

“Ştiu că în momentul de faţă premierul Ponta are probleme cu bugetul, nu ştiu cum le va rezolva, dar n-aş vrea să le rezolve printr-o întrerupere a acordului cu Fondul. Dacă nu se continuă acordul cu Fondul şi FMI va avea de pierdut pentru că ar fi prima oară când o ţară iese din Acordul cu Fondul într-o stare mai puţin stabilă decât la intrare. Ar fi o mare palmă pentru Fond, pentru că Fondul a stat de o parte având în vedere evenimentele din ultimele luni. Vor avea o mare responsabilitate, au ştiut foarte bine ce se întâmplă în România”, a declarat Băsescu.

Despre problemele bugetului si acordul cu FMI, Capital a scris aici:

Președintele a vorbit și despre creșterea redevențelor minerale, precum și de rectificarea bugetară.

Am înţeles că Ponta vorbeşte de stabilitate, că de asta nu ar introduce redevenţe noi. “Ce stabilitate când la sfârşitul lui noiembrie faci a treia rectificare bugetară. Omul ăsta nu ştie ce vorbeşte când vorbeşte despre stabilitate şi predictibilitate fiscală. Penibil trebuie să fie omul!”

El a explicat că Guvernul poate umbla la 2 taxe: suprataxa pentru gaze şi taxa pentru resurse minerale și că poate fie să mărească aceste taxe, fie să le anuleze şi să creeze o nouă taxă, care să le înglobeze pe amândouă şi să mai adauge ceva în plus pentru a obţine bani la buget.

În opinia sa, cele două taxe puteau fi mărite de la începutul anului de către Ministerul de Finanţe.

Incont.ro: FMI si Comisia Europeana cer Guvernului un deficit de 0,9% in loc de 1,4%. Este posibila intreruperea discutiilor

Fondul Monetar International si Comisia Europeana cer Guvernului sa reduca deficitul bugetar pentru anul viitor la 0,9% din PIB, solicitare pe care partea romana o considera inacceptabila, luand astfel in calcul intreruperea discutiilor, daca nu este agreat un deficit de 1,4%, transmite Mediafax[…]

Sursa: Evita colapsul/Omenirea in pragul colapsului