Analize și opinii Politică

S-au dezlegat caii inflaţiei

Săptămâna trecută, leul a atins un nou minim în raport cu moneda europeană, fixingul BNR de miercuri indicând un nivel de 4,4168 lei pentru un euro. Mişcarea a fost precipitată de necunoscutele din mediul politic şi nu este exclus ca perechea valutară să se stabilizeze pe termen scurt sau chiar să asistăm la o apreciere uşoară a leului.

Trendul multianual este însă de depreciere, avertizează analistul financiar Florin Cîţu, care consideră că moneda naţională se află în drum către reperul de cinci lei pentru un euro. Motivul? Economia românească este slabă şi nu va fi limită superioară pentru cursul euro/leu atât timp cât aceasta nu reuşeşte să îşi reducă deficitele sau să câştige în competitivitate.

Analistul financiar Călin Rechea le-a spus celor care l-au întrebat încă de acum câteva luni că trebuie să îşi facă testele de stres la cinci lei pentru un euro pentru a vedea dacă se vor descurca până la final cu rambursarea creditelor. “Leul nu are elemente fundamentale care să îl susţină”, ne-a declarat acesta.

La sesiunea de întrebări şi răspunsuri care a urmat discursului de motivare a politicii monetare de săptămâna trecută, chiar guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a spus că nu este exclus ca datele fundamentale din economie să conducă la o mişcare a cursului în afara zonei în care leul s-a tranzacţionat în raport cu euro în ultimii trei ani, coridor delimitat empiric între 4,1 lei pentru un euro şi 4,34 lei pentru un euro.

Un risc suplimentar este adus de anul electoral şi de promisiunile care vin dinspre mediul politic. “Suntem într-o competiţie nedeclarată pentru cine oferă mai mult”, ne-a declarat Doru Lionăchescu, partener principal la Capital Partners. Analiştii care ne-au răspuns spun că elementul cu adevărat îngrijorător este posibilitatea ca BNR să acomodeze deficitele bugetare în creştere, prin politica monetară, dând drumul inflaţiei.

Leul a bătut la uşa pragului psihologic de 4,4 lei pentru un euro. Cum vânzătorii de valută de la acest nivel au răspuns mai degrabă discret, a dat buzna dincolo de acest reper. În a doua parte a săptămânii trecute, tranzacţiile au fost efectuate peste nivelul amintit, iar fixing-ul BNR a luat notă de această realitate a pieţei, cotând, de asemenea, la 4,4168 lei pentru un euro pe 2 mai, 4,4078 lei pentru un euro şi 4,4044 lei pentru un euro.

“La 4,4 lei pentru un euro a venit conjunctural, însă este în drum spre cinci. Trendul este de câţiva ani clar de depreciere. Arată, de fapt, cum merge economia”, a declarat analistul financiar Florin Cîţu. El spune că economia nu reuşeşte să câştige în competitivitate şi de aceea singura şansă de a deveni mai competitivă este prin depreciere.

Mişcările de curs din această săptămână nu sunt ieşite din comun şi sunt legate strict de tulburările din viaţa politică, spune Doru Lionăchescu, partener principal la Capital Partners. Volatilitatea antrenată de emoţiile generate de mediul politic sunt speculate de dealeri, care încearcă să mai facă nişte bani, însă aceste oscilaţii se vor potoli. Raţionamentul ţine de faptul că acest curs este administrat de banca centrală cu rezerve foarte mari, iar corelarea cu economia este foarte slabă.

“Încă nu sunt motive de temere, pentru că altfel vedeam fluctuaţii mai mari. Nu se observă însă mişcări de presiuni, ci doar vârfuri izolate ţinute de dealeri. Suntem în aşteptări; percepţia investitorului străin racordat la risc românesc este neutră”, a declarat Lionăchescu, care chiar se aşteaptă la o uşoară apreciere în lunile de vară şi în a doua parte a anului.

Analistul financiar Călin Rechea vede, de asemenea, o cauză pe termen scurt care ţine de jocul dintre palate: “BNR vrea să arate Guvernului cine este şeful. Lasă cursul liber pentru a-i arăta noului premier ce se poate întâmpla”. După acest episod este mai probabil ca perechea valutară euro/leu să se stabilizeze puţin peste pragul de 4,4 lei pentru un euro. Pe de altă parte, posibilităţile de apreciere a leului sunt restrânse: “4,37 nu o să îl mai vedem. Ar fi un efort prea mare din partea BNR să îl ducă acolo”, a spus Rechea. El a amintit că în urmă cu câteva luni le-a spus unor colegi care îşi făceau calcule privind impactul cursului de schimb asupra ratelor la bancă să îşi facă testul de stres la nivelul de cinci lei pentru un euro. În opinia sa, perechea valutară euro/leu va ajunge acolo în acest trend şi debitorii trebuie să ia în considerare acest scenariu pentru a vedea dacă vor putea să se ţină pe linia de plutire pentru rambursarea creditelor.

Am protejat băncile pe seama economiei

Deprecierea cursului ar fi trebuit să vină mai repede pentru a ajuta economia românească să câştige în competitivitate, spune Florin Cîţu. Totuşi, BNR a ţinut cursul, iar România nu a folosit avantajul de a avea propria-i monedă. Nu suntem nici în uniune monetară şi nu avem nici consiliu monetar, însă cursul a fost ancorat foarte mult timp faţă de euro. Analistul financiar spune că şi din discursul de motivare a politicii monetare de săptămâna trecută al guvernatorului Mugur Isărescu transpare ideea că Banca Naţională ţinteşte mai degrabă cursul decât inflaţia.

Ar fi o explicaţie că deprecierea leului pe fondul turbulenţelor politice s-ar regăsi în inflaţie, însă această influenţă, fiind tranzitorie, BNR nu ar avea de ce să îşi modifice politica monetară, după cum a considerat şoc tranzitoriu majorarea TVA şi nu a majorat dobânda-cheie. “Mai grav ar fi dacă BNR consideră că acest şoc pe curs este permanent”, a spus Cîţu.

Doru Lionăchescu apreciază, de asemenea, că cei de la BNR ar fi făcut mai bine dacă ar fi ajutat la relansarea economiei şi ar fi fost mai puţin stresaţi de nivelul cursului de schimb. S-a optat însă pentru protejarea portofoliilor băncilor şi, implicit, pentru cei 170.000 de împrumutaţi în valută cu credite ipotecare. “Traversăm o criză de competitivitate atât de profundă încât nu ne permitem luxul să nu folosim orice ne poate ajuta să câştigăm în competitivitate. Din păcate, nici măcar una dintre cele mai uşoare arme, cea a cursului de schimb, nu a fost utilizată, fapt pentru care vom plăti preţul ani de zile printr-o revenire lentă, cu un deceniu de creştere economică marginală”, a declarat Doru Lionăchescu.

Vom afla că banii sunt, de fapt, mai scumpi

După patru decizii consecutive de tăiere a dobânzii-cheie, BNR a hotărât săptămâna trecută să menţină dobânda de politică monetară la 5,25%. Întrebat, la conferinţa de presă, dacă este doar o întrerupere temporară sau o oprire a trendului, guvernatorul băncii centrale a lăsat deschise ambele variante. Călin Rechea spune însă că s-a oprit. Presiunea vine din piaţă, unde scopul acestor reduceri de dobândă – finanţarea cât mai ieftină a deficitului bugetar – este atins din ce în ce mai puţin. Acest lucru se vede la fixingul operaţiunilor cu titluri de stat publicat pe website-ul BNR şi unde se observă o plafonare a randamentelor şi chiar o tendinţă de creştere a acestora la obligaţiunile cu scadenţe scurte.

Reacţia pieţei este explicabilă pentru că stocul datoriilor statului contractate prin obligaţiuni în lei a depăşit 90 miliarde lei, iar cea mai mare parte a maturităţilor se aglomerează în următorii doi ani. “Majoritatea băncilor sunt încărcate până la urechi şi peste de titluri de stat, iar acum văd că vor să le bage pe gât şi fondurilor de pensii. Dacă astea scad cu 50%, fondurile intră în faliment instantaneu”, a spus Rechea.

Florin Cîţu atrage atenţia că băncile care au cumpărat titluri de stat la randamente de 5% ar putea intra în poziţii pierzătoare imediat, iar plafonarea dobânzii-cheie le creează probleme băncilor în finanţarea acestora. Rechea spune, de asemenea, că o serie de bănci comerciale depind în operaţiunile cu titluri de stat de accesarea lichidităţii de la banca centrală. “BNR intervine cu repo săptămânal. Luni se dă ora exactă pentru aceste operaţiuni”, a declarat analistul financiar, amintind că stocul rulat prin aceste operaţiuni repo este de 6 miliarde lei, iar frecvenţa arată că acesta nu este niciodată acoperit. În numai patru luni, volumul operaţiunilor repo a urcat la 90 miliarde lei, apropiindu-se de anul de criză 2009 când abia la finalul acestuia s-au consemnat 140 miliarde lei.

Doru Lionăchescu vede, de asemenea, o inconsistenţă în politica monetară subliniind că ecartul dintre inflaţia prognozată de 2% şi dobânzile la credite în piaţă de 12% este oneros pentru o economie care nu poate ţine în spate bănci care să îşi asigure spread-uri de zece puncte procentuale peste inflaţie. “Creditul este practic inaccesibil”, a spus reprezentantul Capital Partners.

Dobânzile mari şi volatilitatea ridicată a acestora sunt un rezultat al unui cost mare al creditului perceput în piaţa de profil, spune Cîţu. Acesta rezultă dintr-o politică monetară impredictibilă care face ca orice înseamnă creditare pe termen lung să fie oprită în România. “Riscul e mare, mesajul ambiguu. Nu poţi finanţa nimic pe termen lung”, ne-a spus analistul financiar.

Atenţie la leii mincinoşi promişi de politicieni!

I-am întrebat pe respondenţi în ce măsură deprecierile pe leu sunt influenţate de anticipări ale pieţei legate de majorarea deficitului bugetar în baza unor promisiuni electorale finanţate doar din bani împrumutaţi. “Pericolul este foarte mare”, ne-a răspuns Doru Lionăchescu, adăugând că este îngrijorător că taberele politice se angajează într-o cursă “cine se declară cel mai iubitor de popor”. Resursele pentru majorări salariale nu există. Chiar dacă s-ar opri din furtul banului public, cele doar câteva luni nu ar fi suficiente pentru a crea noi disponibilităţi. Contractele sunt în derulare, iar clientela este greu de scos de la “ventuza” banului public. În plus, guvernanţii par a fi uitat de restructurare, de reducerea cheltuielilor. “Nu ţin cont nici de logica fundamentală. Au mână largă oamenii ăştia”, a zis Lionăchescu. El spune că ar fi total eronat ca după austeritatea aplicată de-a valma şi neprofesionist să uităm că trebuie să fim frugali şi atenţi cu banii publici.

Dacă vor fi pompaţi bani către populaţie, sursa acestora va fi tot prin asumarea de datorie publică. “Resursele nu au crescut, economia e tot în recesiune, aparatul de stat tot nerestructurat, iar veniturile bugetare sunt tot la 31% din PIB”, a mai amintit reprezentantul Capital Partners.

“Este an electoral; vor fi rupturi”, spune şi Florin Cîţu, care adaugă că singurul lucru cert este acela că se vor da bani oamenilor. Aceasta se va face dintr-un deficit mai mare. “Dacă Banca Naţională nu ar acomoda şocul fiscal, ar fi perfect, însă istoria arată că nu se întâmplă aşa şi politica monetară acomodează”, a declarat analistul financiar care spune că vom plăti preţul prin creşterea datoriei publice, a arieratelor şi, finalmente, prin inflaţie.

Călin Rechea ne-a răspuns, de asemenea, afirmativ la întrebarea dacă s-au dezlegat caii inflaţiei: “S-au dezlegat demult. E o dezlegare la nivel european. Clar am luat-o pe calea inflaţiei. Se vede din agregatele monetare şi după cum se pedalează pe creditare. S-a dat dezlegare la inflaţie de ceva timp, iar acum începe să se vadă”.

sursa: curierulnational.ro

Abonează-te la newsletter