Tarile din Estul Europei, printre care si Romania, sunt in pericol mult mai mare decat Grecia sa intre in incapacitate de plata, cred analistii internationali.
Desi aceste tari nu se afla in zona euro, cea mai mare parte a datoriilor sunt in moneda unica europeana, Romania si Ungaria fiind datoare bancilor austriece, iar Letonia celor suedeze.
Spre deosebire de Grecia, guvernele acestor tari nu au facut imprumuturi doar pentru a-si finanta deficitele bugetare, ci si pentru a sprijini cursul de schimb valutar, prevenind, astfel, intrarea in incapacitate de plata a sectorului privat fata de bancile straine, potrivit analistilor de la Financial Times.
Aceste datorii sunt aproape imposibil de platit, din cauza faptului ca majoritatea tarilor foste comuniste au deficite comerciale mari si se adancesc in recesiune. In plus, avand in vedere scaderea preturilor la proprietatile imobiliare, aceste deficite comerciale nu mai pot fi finantate de fluxul de credite ipotecare in monede straine.
“Este plauzibil ca Romania sa intre in incapacitate de plata, avand in vedere ca nu mai avem bani sa platim. Romania este cel mai clar exemplu. Noi traim pe baza unui imprumut de 20 de miliarde de euro si am inteles de la autoritati ca vom mai lua un imprumut, cand se incheie acesta”, a explicat, pentru Ziare.com, analistul Ilie Serbanescu.
Bancile occidentale ar putea fi nevoite sa suporte pierderile
In ultimul an, statele din Estul Europei si-au sustinut rata de schimb valutar prin imprumuturi de la Uniunea Europeana si Fondul Monetar International, insa conditiile pentru aceste imprumuturi nu sunt sustenabile: reduceri bugetare mari, impozitarea suplimentara pe o piata a muncii deja cu prea multe taxe si planuri de austeritate care provoaca contractia economiilor si determina si mai multi oameni sa emigreze.
Bancherii din Suedia, Austria, Germania si Marea Britanie ar putea descoperi, in curand, ca extinderea creditelor in tarile care nu pot (sau nu vor) sa plateasca este problema lor, nu a debitorilor. Nimeni nu vrea sa accepte ca datoriile care nu pot fi platite, pur si simplu nu vor fi platite, spun analistii publicatiei financiare.
Cineva trebuie sa suporte costurile, pe masura ce datoriile nu pot fi platite sau sunt trecute la pierderi, iar multi economisti cred ca intelegerile pentru rambursare in euro nu pot fi fortate.
De asemenea, devaluarea nu are nici un sens, decat daca ar fi destul de puternica incat sa influenteze modelul de comert si productie. Unele tari au apelat la aceasta tehnica in timpul Marii Depresiuni din anii 1930.
De exemplu, in Statele Unite, dolarul a fost devaluat cu 75 la suta fata de aur, ridicand pretul metalului de la 20 de dolari la 35 de dolari pe uncie. Iar, pentru a evita majorarea datoriilor americane, s-a anulat, “clauza aurului”, fixandu-se platile datoriilor bancilor la pretul aurului. Aici ar putea aparea, azi, lupta politica, in privinta platilor datoriilor in monede care sunt devaluate.
De asemenea, in urma Marii Depresiuni din Statele Unite si Canada, persoanele care nu isi mai puteau plati creditele ipotecare, intra sub legea falimentului personal, banca le ia casa, insa nu mai are nicio pretentie in privinta rambursarii. In Europa, reglementarile in privinta datoriilor sunt mult mai dure. Astfel, intrebarea e cine ar putea suporta aceste pierderi?
Daca se va insista pe plata datoriilor in euro, multe firme locale vor da faliment. Pe de alta parte, daca se accepta plata in monedele locale depreciate, s-ar crea o gaura neagra in capitalurile bancilor europene ce opereaza pe aceste piete. Insa interesul guvernelor il reprezinta cetatenii propriilor tari, avand in vedere ca bancile externe nu voteaza.
Romania depinde de firmele straine
In plus, analistii sunt de acord ca economiile din tarile fost comuniste au fost structurate, de la inceput, pentru a avantaja interesele straine, nu economiile locale. De exemplu, taxele asupra fortei de munca din Letonia ajung la 50 la suta, atat de mari incat devine necompetitiva. Intre timp, taxele pe proprietatile imobiliare sunt sub 1 la suta, dand un imbold speculatiilor. Astfel de strategie de impozitare si taxare nu exista nicaieri in Europa occidentala sau America de Nord.
“Nimic nu depinde de Romania, ci de firmele straine. Daca 80 la suta din ce trebuie platit reprezinta datoriile firmelor straine, tu, stat roman, nu ai ce sa faci”, ne-a spus Ilie Serbanescu. “Chiar daca am putea plati imprumutul FMI, ceea ce e putin probabil, totul depinde de cei care au cea mai mare parte din datorii. Romania, ca atare, nu are ce sa faca”, a adaugat el.
Potrivit spuselor sale, firmele straine sunt cele care au finantat cresterea economica a Romaniei din anii dinainte de criza, insa, in timpul recesiunii, actionarii acestor companii au incetat investitiile.
“Daca s-ar retrage aceste companii, leul ar pica si nu am avea cu ce compensa. Deocamdata, am vopsit situatia cu imprumutul de la FMI. Cand va fi vorba de plata, insa, ajustarea va costa si mai mult, pentru ca se va adauga si nota de plata de la FMI”, ne-a explicat analistul.
Potrivit economistilor externi, nu este rezonabil si nici realist ca populatia din Europa de Est sa fie supusa unei vieti pe datorie. Astfel, relatiile dintre vestul si estul continentului depinde, in mare masura, de vointa zonei euro de a redesena economiile fost comuniste conform unor strategii mai solvabile: creditare mai productiva si un sistem de impozitare care sa sporeasca angajarile, nu speculatiile.
In afara unei realinieri a monedelor locale pentru a face fata datoriilor, o solutie pentru aceste tari putea fi mutarea taxelor e la forta de munca la proprietatile imobiliare. In caz contrar, este putin probabil ca statele est-europene, dar si Islanda, care se afla intr-o situatie similara, sa scape de amenintarea intrarii in incapacitate de plata.
Teodora Bodeanu
sursa: Ziare.com
Adauga comentariu