Exporturile şi producţia industrială au crescut spectaculos, inflaţia şi deficitele externe scad, dar veniturile populaţiei şi consumul sunt pe cele mai joase poziţii în topurile Uniunii Europene.
Ultimele raportări statistice creionează o dinamică exemplară a economiei ca ansamblu, în prima parte a acestui an, dar şi o înrăutăţire a situaţiei bugetelor de familie şi a veniturilor populaţiei.
Economia a înflorit, românii au sărăcit
În primele cinci luni din acest an, exporturile României au crescut cu aproape 6% faţă de aceeaşi perioadă din 2012, deficitul comercial a scăzut cu 1,4 miliarde de euro, producţia industrială a crescut cu peste 6%, iar cifrele de afaceri din domeniul serviciilor au avansat, în medie, cu mai mult de 8%, arată datele centralizate la Institutul Naţional de Statistică (INS).
Tot în prima parte a acestui an însă, veniturile – ca şi cheltuielile – populaţiei au scăzut, consumul de alimente, mărfuri nealimentare şi carburanţi s-a redus în modul cel mai abrupt din Uniunea Europeană, iar şomajul a crescut la 7,5% după ce la sfârşitul lui 2012 fusese de 6,9%.
De asemenea, datele anuale arată că salariul mediu real (evoluţia veniturilor în raport cu scumpirile) a scăzut în 20 de domenii de activitate şi a crescut doar la bugetari, iar puterea de cumpărare a scăzut la 48% din media UE, românii devansându-i astfel în premieră pe bulgari în topul sărăciei.
Altfel spus, în timp ce economia României a înflorit, românii au sărăcit. Cum este posibil?
„Aşa se întâmplă când arunci totul asupra populaţiei. Aceste contraste între performanţa macroeconomică şi scăderile de la nivelul familiilor durează de mai multă vreme, însă va veni o vreme când cifrele acelor creşteri nesustenabile se vor răzbuna, fie şi numai pentru că în viitor ne vom raporta la bazele de acum. Ceea ce nu se explică este însă creşterea economiei într-o perioadă când operează 100.000 de insolvenţe“, a declarat pentru „Adevărul“ analistul economic Ilie Şerbănescu.
El atrage atenţia că respectivele falimente „nu sunt la categoria firmelor mici, care au o pondere de doar 1% în cifra totală de afaceri, ci în rândurile companiilor mijlocii şi mari, astfel că e cu atât mai greu de înţeles creşterea de ansamblu a economiei“.
Cele mai sensibile barometre, pe roşu
Comerţul cu alimente şi mărfuri nealimentare vândute cu amănuntul, dar şi consumul de carburanţi şi curent electric sunt, în ochii investitorilor, cele mai sensibile barometre care arată cum merge o economie. Ei bine, exact aceşti indicatori arată minusuri pe toată linia, contrazicând plusurile de la exporturi şi producţia industrială.
Potrivit datelor INS, cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul a scăzut cu 2,7% în luna mai faţă de aprilie şi cu 0,5% în primele cinci luni din acest an faţă de aceeaşi perioadă din 2012. Comerţul cu alimente a stagnat, iar cel cu mărfuri nealimentare a avut scăderi de peste 5%. Cât priveşte consumul de carburanţi, acesta a avut cele mai abrupte scăderi, de 7,6% în mai şi de aproape 5% în primele cinci luni. În fine, şi consumul de energie electrică a avut o scădere de peste 7% la cinci luni.
Un alt barometru care reflectă adevărata stare a economiei şi care a ajuns în zona de cod roşu arată că rata restanţelor populaţiei şi firmelor către bănci a sărit pragul de 20% în luna mai 2013 (în mai 2012 era de 16,7%).
Toate aceste contraste dintre performanţele macroeconomice şi contraperformanţele la nivel micro arată că, aparent, România creşte ca un tigru printre economiile Estului, dar la o privire mai atentă se vede clar că tigrul respectiv e doar unul de hârtie.
autor: Dan Străuţ
sursa: adevarul.ro
Adauga comentariu