România creşte preţul gazelor naturale, Ungaria şi Bulgaria l-au scăzut

De două-trei ori pe an se anunţă o nouă scumpire a gazelor naturale – de cele mai multe ori cu precizarea că modificarea este valabilă doar pentru persoane juridice, nu pentru consumatorii casnici. Pe 1 aprilie a avut loc ultima creştere de preţ, cu 5%, urmează încă una tot cu 5% la 1 iulie iar la începutul lui octombrie o a treia, cu trei procente. Toate pentru consumatorii industriali şi persoane juridice în general. Teoretic, consumatorii casnici sunt ceva mai protejaţi de valul de scumpiri cauzat de angajamentul României în faţa FMI şi a Comisiei Europene de a renunţa la tarifele reglementate. Astfel, pentru anul în curs sunt aşteptate numai două scumpiri, una de 8% la începutul lunii iulie şi una de 2% la începutul lunii octombrie. Şi întotdeauna se precizează că scumpirea se realizează potrivit calendarului de eliminare a preţurilor reglementate în domeniul gazelor agreat cu Uniunea Europeană – deci nu ar fi imputabilă guverului această măsură, ci este unul din efectele neplăcute ale aderării României la Uniunea Europeană.

Însă dacă ne uităm la vecinii noştri bulgari şi unguri – şi ei membri ai Uniunii Europene, şi ei prinşi într-un calendar de liberalizare a preţurilor la energie şi gaze -, situaţia este altfel.

De exemplu, Budapesta pregăteşte pentru această primăvară o a doua ieftinire a gazelor naturale pentru populaţie, după ce la 1 ianuarie 2013 a redus cu 10% preţurile la gaze, dar şi la electricitate şi energie termică. Obiectivul măsurii, aprobată de Parlament în decembrie 2012, este ca fiecare gospodărie să plătească mult mai puţin pentru energie. Iniţial, costul măsurii ar fi trebuit suportat de furnizorii străini de energie, dar, potrivit modificărilor aduse legislaţiei, costurile sunt împărţite de un grup mai mare de operatori din industrie. Pentru a putea implementa reducerea, autorităţile de la Budapesta au restructurat autoritatea de reglementare a energiei şi au schimbat legislaţia pentru a împiedica furnizorii să transfere asupra consumatorilor costurile reducerilor.

Ieftinirea gazelor din Ungaria ar putea fi văzută ca o “pomană electorală”, pentru că în 2014 în statul maghiar vor avea loc alegeri. Prim-ministrul Viktor Orban şi-a pierdut din popularitate în urma perioadei de austeritate şi a şomajului ridicat, iar preţurile la gaze şi la curentul electric reprezintă puncte de interes politic. Însă măsura a fost anunţată şi pusă în practică cu un an şi jumătate înainte de alegeri, nu cu o lună-două înainte de un scrutin cum s-a mai făcut în România. Aşa că cetăţeanul maghiar beneficiază efectiv, pe termen lung, de tarife mai mici la energie.

În Bulgaria nici măcar nu sunt alegeri – ultimul an electoral a fost 2011. Sofia a redus tot de la 1 ianuarie 2013 acciza la gaze naturale în încercarea de a da o mână de ajutor populaţiei şi aşa lovită puternic de criză. Comisia de Stat pentru Reglementarea Energiei şi Apei din Bulgaria apreciază că preţurile la gaze au scăzut cu circa 10%, după ce acciza a fost redusă cu 72 de leva la 656,47 leva pe mia de metri cubi de gaze. Și guvernul bulgar a luat această măsură conştient că va crea probleme principalului furnizor de gaze naturale din Bulgaria, Bulgargaz, acesta fiind o companie de stat. De altfel, conducerea Bulgargaz estima la sfârşitul anului trecut că îşi va reduce veniturile cu circa 2 milioane de euro în primul trimestru al anului, din cauza ieftinirii accizei. Însă fiind vorba de o acciză până la urmă, pe care doar o încasa Bulgargaz şi apoi o transmitea statului, prea mari încurcături nu poate crea acestei companii.

Astfel de măsuri (cum s-au luat în Bulgaria şi Ungaria, prin micşorarea accizei, respectiv restructurarea autorităţii de reglementare şi schimbarea legislaţiei) nu sunt însă în atenţia autorităţilor de la Bucureşti. Guvernul român doar anunţă scumpirile agreate cu UE şi motivează: “Trebuie să o facem, este conform calendarului”.

autor: Radu Burlacu
sursa: cotidianul.ro