Riscăm să ne trezim într-o țară străină

Deși nu s-a referit public direct, în timpul vizitei sale în România, la autonomia propusă de UDMR, imediat după, prin vocea purtătorului său de cuvânt, Viktor Orban ne-a transmis tuturor că vede cu ochi buni proiectul respectiv. Nici nu avea cum să-l vadă altfel câtă vreme Kelemen Hunor este mai des la Budapesta decât la București, așadar nu e greu de presupus că acest proiect a fost verificat în Ungaria înainte să își facă drum prin România.

Că tot e perioada premiilor Nobel, putem spune că UDMR a fost răsplătit public cu premiul Orban pentru autonomie. Iată și părerea Guvernului Ungariei în această privință: ”recent lansatul proiect de autonomie al RMDSZ/UDMR este un pas în direcţia bună, sperăm că va determina o dezbatere bazată pe argumente şi că va face clar pentru majoritatea României că nu există nici un motiv de teamă”.

Așa este, românii nu au de ce să se teamă, autonomia este ca și rezolvată prin înțelegeri subterane pentru că oricine ar face guvernul după prezidențiale, voturile UDMR în Parlament sunt bune și utile.

Ce se mai întâmplă între timp. Copiii români sunt obligați să facă școala în limba maghiară acolo unde sunt mai mulți elevi de etnie maghiară. Clădirile statului român din marile orașe din Transilvania devin pe bandă rulantă școli maghiare, unele inaugurate chiar de premierul Ungariei. România are doi candidați maghiari la prezidențiale, dintre care unul este și la guvernare și promite autonomia, celălalt plusează direct cu federalizarea întregii Românii. Iar noi cică suntem pregătiți să facem față agresiunii rusești, când pe noi ne mănâncă din interior omuleții verzi maghiari fără ca măcar să ne dăm seama pentru cine lucrează.

Rusia nu mai trebuie să se ostenească să ne pună căpăstru, se ocupă Ungaria de acest lucru în numele fratelui mai mare de la Răsărit. Iar Traian Băsescu, altfel foarte vocal împotriva Rusiei, îl cheamă la Cotroceni pe Orban, sluga lui Putin, să negocieze voturi și majorități. România dispare sub ochii noștri, clădire cu clădire, pădure cu pădure. Clasa politică românească e preocupată însă de voturi și de aranjamente. Când se vor finaliza, ne vom trezi cu toții într-o țară străină…

Autor: Bogdan Diaconu

Sursa: FrontPress