Nu vreau să îmi înființez firmă offshore, nu vreau să îmi înmatriculez mașina în Bulgaria, nu vreau să muncesc pe șantier în Italia, Irlanda, Anglia, 11 luni cu gândul la luna august, când voi veni acasă unde îmi sunt părinții, prietenii, nevasta și copii.
Dacă tu, oricare ai fi USL sau PDL, cu politica ta cretină și taxe aberante mă izgonești, îmi distrugi firma, distrugi firma celui care m-ar putea angaja, atunci e de datoria mea să mă împotrivesc și să te izgonesc cu pietre de la guvernarea țării, care este a mea și nu a ta.
Dacă este nevoie, ți-o repet: România este a mea, a rigipsarilor, a zidarilor, a mecanicilor, a inginerilor, a confecționerelor, a culegătorilor de porumb, a celor care muncesc ceva în țara asta de la opt ore în sus, de luni până sâmbătă, fără să se plângă că nu au imunitate de vită încălțată. Și dacă aceștia plâng, nu se lamentează în emisiuni televizate, nu vorbesc de milioane de euro. Ei plâng seara târziu, când ajung acasă rupți de oboseală, fără să-i audă nimeni, plâng că nu au 5 lei să cumpere 2 kilograme de cartofi, să-i facă cartofi prăjiți, a doua zi, copilului care e în clasa a doua și mâine va pleca la școală iar, fără să mănânce nimic.
România e a mea, nu e a ta, boule, ales peste noapte șef de cireada, de alți boi și vaci. Alături de tine, politician incapabil, stau bețivii, boschetarii, aurolacii și restul putorilor din România pe care le-aș strânge de gât cu mâna mea dacă ar fi voie. Eu nu am nevoie de politică, ci tu, politică, ai nevoie de mine. Nu eu ar trebui să plec în țări străine, ca tu să huzurești pe banii pe care eu îi trimit în țară, de pe urma muncii mele.
Eu, muncitorul român, trimit în țară, pentru ca tu să ai bani, cel puțin patru miliarde de euro anual. Tu ce faci pentru mine? Faci ceva să mă aduci înapoi? Ce ai făcut tu, ca eu să fiu împreună cu familia mea? Comuniștii, când au venit la putere acum 50 de ani, au despărțit mii de familii. Au luat bărbatul din familie și l-au trimis în pușcărie sau la săpat la Canal.
Eu în Italia unde muncesc, nu sap canale, dar 11 luni pe an, viața mea departe de familie este pușcărie.
Autor: Manole Marius
sursa: capitalismpepaine.wordpress.com
Tentatia de a da crezare unui asemenea gen de protest m-a facut sa deschid articolul inaintea altora mai interesante. Cand am citit articolul si am si vazut de unde a fost preluat m-a facut sa-mi fie scarba. Nu contest legimitatea protestului ci contest viziunea de ansamblu care nu corespunde realitatilor socioeconomice actuale ale lumii. Capitalism pe paine este blogul unui sociopat cu grave probleme comportamentale pe numele lui Mihai Giurgea pe care l-am intalnit cu ani in urma pe voxpublica in sectiunea de bloguri pe teme economice. Desi pleaca in analizele sale de la fapte concrete, modul de abordare si solutiile propuse sunt total eronate. Judeca totul la gramada asa cum face si rigipsaru din articolul prezent. Solutiile pe care le da Giurgea sunt radicale si nu pot duce decat la adancirea crizei in care se zbate societatea umana in prezent, nu criza economica ci criza de sistem in care implicatiile sociale sunt mult mai mari decat cele economice. O abordare radicala gen Giurgea in care factorul uman e desfiintatat, in care pasul spre “solutia finala” este cuvantul de ordine, economicul prevaland socialul nu poate duce decat la conflicte pe termen lung conflicte sangeroase in care umanitatea este impinsa spre o nou forma de sclavagism. Alvin TOFFLER cel care a facut din previziune o stiinta, futurulogia, folosinduse de analize socioeconomice raportate la nivel global a reusit sa anticipeze prefacerile din domeniul economiei si evolutia societatii omenesti in urmatoarele decenii ale acestui inceput de secol. Domnul Giurgea face bani din nimic, adica speculatii in piata financiara. Acesta este cancerul economiei actuale impreuna cu sistemul Bancar. Viitorul omenirii este intradevar munca atat fizica cat si intelectuala. Disparitia multinationalelor, a sistemului financiar bancar actual si a speculatiilor financiare, asigurarea resurselor din economia de prosum prin respect fata de natura si o organizare pe sistemul valorilor umaniste cu oameni care gandesc cu adevarat este solutia supravietuirii societatii omenesti.
Subscriu la cele spuse in comentariul dinainte de N. Lupu intrutotul, liberaslismul poate pare o rezolvare dar uitati-va unde ne-au adus masurile liberale pe noi si pe altii.