Până şi criticii înverşunaţi ai guvernului Viktor Orban din Ungaria au considerat că secretarul de stat pentru Sănătate Miklos Szocska este un bun profesionist şi că va reuşi în misiunea sa de a reforma sistemul. Szocska este medic, cu studii in Olanda, Japonia şi Marea Britanie şi cu un master în administraţie la Harvard. Nu a reuşit reformarea.
În timpul primei guvernari Orban, guvernul a naţionalizat aproape toate spitalele private care apăruseră în timpul guvernării socialiste precedente şi a împiedicat orice formă de extindere a finanţării private a serviciilor de sănătate. Însă rezultatul înregistrat a fost o creştere alarmantă a numărului medicilor şi asistentelor care alegeau să lucreze în Vest, în special in Marea Britanie.
Recent, locul lui Szocska a fost luat de un alt politician din partidul Fidesz care promite mult. Este vorba despre fostul primar din Kecskemet, Gabor Zombor. Deputat şi primar, acesta s-a luptat mult pentru a atrage investiţii străine majore în oraşul său şi a reuşit – în Kecskemet operează o uzină Mercedes-Benz.
Planul lui Zombor ca secretar de stat pentru Sănătate este de a majora salariul medicilor cu o suma cuprinsă între 350 şi 800 de euro. Totul însă cu acceptarea de către medici a doua condiţii majore: să nu mai accepte extrem de răspândita şpagă şi să se angajeze că nu vor pleca să lucreze în alte state.
Asociaţia Medicilor din Ungaria a respins aceste condiţii, susţinând că salariul unuui medic specialist din Ungaria ar trebui cel puţin triplat pentru ca acesta să nu accepte bani de la pacienţi. Cât priveşte emigrarea medicilor, Asociaţia este de acord cu impunerea unei interdicţii limitate în acest sens pentru tinerii medici, însă consideră că limitarea acestei libertăţi în cazul specialiştilor ar fi extrem de păguboasă pentru medicina ungară.
Pe lânga aceste masuri, guvernul mai doreşte să desfiinţeze o serie de spitale care produc găuri în buget. Fiecare regiune din Ungaria ar urma să aibă câte un spital, iar în Budapesta ar urma să funcţioneze şase spitale mari. Reforma ar presupune şi concedierea a 8-10.000 de angajaţi din sistemul de sănătate.
Autor: Calin Marchievici
Sursa: Cotidianul
Adauga comentariu