Cu sase luni in urma, Redactia Economica a prezis declansarea crizei alimentare pe plan global si national. Previziunile noastre par sa se adevereasca pe zi ce trece, ceea ce produce un sentiment de satisfactie profesionala si profunda insatisfactie umana. Este bine ca avem capacitatea intelectuala sa semnalam venirea unei crize, dar este foarte rau ca puterea actuala nu intreprinde nimic pentru a preveni aceasta criza. Romania mai are intre 30 si 90 de zile sa se pregateasca pentru urmatorul val de scumpiri ale alimentelor, dar guvernul este preocupat de constructia salilor de sport, impartirea ciolanului bugetar si reducerea pensiilor. Insasi persoana responsabila de securitatea alimentara a natiunii, ministrul Agriculturii, considera ca Romania poate hrani 80 de milioane de oameni, iar porumbul si graul cresc fara eforturi umane. Daca Valeriu Tabara chiar crede in aceasta teorie, atunci merita sa ne intrebam daca tara noastra mai are nevoie de Ministerul Agriculturii.
Criza alimentara este o consecinta a mai multor factori. Primul factor tine de politica monetara a SUA si a Uniunii Europene. Este o afirmatie paradoxala, dar adevarata. Trilioane de Dolari si Euro, care au fost injectati in economia mondiala pentru a salva de la faliment bancherii care controleaza clasa politica globala, nu au acoperire in active tangibile si genereaza o crestere a preturilor la resurse minerale si produse alimentare, la nivel mondial. Mai multe state care dispun de rezerve valutare substantiale s-au trezit in situatia in care aceste rezerve isi pierd puterea de cumparare. Unica metoda logica de a evita devalorizarea rapida a acestor rezerve acumulate timp de un deceniu este transformarea acestor rezerve in bunuri materiale. Anul trecut, pentru prima data in istoria moderna, China a cheltuit mai multi bani pentru achizitii de bunuri materiale (cupru, grau, petrol, carbune) decat pe investitii in obligatiuni emise de Trezoreria SUA. O buna parte din aceste achizitii au fost facute pentru a fi stocate in Rezerva Strategica de Stat a Chinei, si nu pentru consumul curent. La fel procedeaza India si Brazilia. In consecinta, cresc preturile la toate marfurile vizate de aceste programe de achizitii. Dimensiunea programelor de achizitii este impresionanta, numai programul chinez a cheltuit peste 100 de miliarde de Dolari in trimestrul IV al anului 2010. Al doilea factor este legat de seceta din Rusia, interzicerea exporturilor de grau din aceasta tara si recolte slabe in Brazilia si India. Avem ingredientele clasice pentru o crestere rapida a preturilor, adica o scadere dramatica a ofertei de produse alimentare si totodata o crestere dramatica a cererii.
Teoria care sustine ca Romania ar fi una dintre tarile care nu este vulnerabila in fata unei crize alimentare este falsa si nu suporta critica. In primul rand, aproximativ jumatate din produsele alimentare consumate in tara noastra sunt importate, ceea ce inseamna ca orice crestere de pret pe piata internationala se va resimti imediat in piata din tara noastra. Mai mult decat atat, o buna parte din productia alimentara autohtona este exportata, ceea ce inseamna ca nu putem avea incredere in ipoteza ca productia autohtona ne va salva de criza alimentara. Daca preturile cresc in toata lumea, atunci tot graul romanesc va fi exportat in Europa pana la ultima tona. Romania se afla printre tarile in care populatia cheltuieste mai mult de 50% din venit pentru achizitia de produse alimentare, ceea ce inseamna ca limita de suportabilitate a fost deja fie atinsa, fie depasita. Cetateanul de rand nu poate sa suporte noi cresteri de pret pentru ca efectiv nu are banii necesari pentru a cumpara produse scumpe. Pe langa toate aceste probleme mai exista si factorul speculativ. Lantul de distributie a alimentelor este foarte lung cu un sir interminabil de intermediari cartelizati care vor profita de ocazie pentru a obtine profituri mai mari din contul consumatorilor.
Anul 2011 a inceput cu revolte populare in Africa si Asia, revolte care au avut ca factor declansator cresteri de preturi la alimente. Este foarte posibil ca, in cateva luni, sa vedem in Romania demonstratii de protest la care vor participa oameni disperati care vor cere de la guvern sa coboare pretul la paine.
Redactia Economica
Foto: business-forum.ro
Sursa: cronicaromana.ro
Adauga comentariu