Politică

PROPAGANDA IN STIL BANCAR

Bancile care au expuneri mari fata de economiile est-europene au pornit o ampla campanie informationala, care urmareste sa imbunatateasca imaginea externa a Romaniei, Bulgariei, Poloniei si Ungariei. Echipelor de propaganda formate din reprezentantii bancilor austriece li s-au alaturat departamentele de marketing de la unele banci americane, in frunte cu Morgan Stanley. Cel mai probabil, acest exces de zel este strans legat de necesitatea de a vinde investitorilor institutionali niste produse structurate, care contin expunere semnificativa fata de Europa de Est. Astfel de produse investitionale au mai fost la moda chiar inaintea declansarii crizei economice. Furtuna declansata pe pietele financiare in 2008 si in primele trei luni din 2009 i-a speriat simtitor pe investitorii in piete riscante, dar se pare ca bancilor le-au placut atat de mult marjele substantiale pe care le obtineau in trecut din vanzarea produselor cu expunere la pietele emergente, incat managementul bancar este dispus sa lucreze zi si noapte la reinvierea interesului investitorilor fata de Europa de Est.

In cazul bancilor din Austria, situatia este mult mai simpla. Sistemul financiar austriac, la fel ca si cu 12 luni in urma, se balanseaza pe muchie de cutit. Valoarea totala a creditelor pe care le-au acordat bancile austriece la agentii economici si persoanele fizice din Europa de Est (inclusiv Ucraina!) se ridica la aproximativ 70% din PIB-ul Austriei. Daca o parte insemnata a acestor credite nu va fi rambursata, sistemul bancar din Austria va intra in coma imediat. Chiar si liderii pietei serviciilor financiar-bancare au fost fortati, anul trecut, sa faca emisiuni aditionale de actiuni in vederea obtinerii de capital pentru a-si acoperi pierderile cauzate de criza economica. Semnele de imbunatatire a situatiei economice, care au aparut in ultima luna, ofera acestor banci posibilitatea inedita de a atrage investitori pe pietele din Europa de Est. Rationamentul este simplu: daca se vor gasi indeajuns de multi investitori care vor fi pacaliti de mirajul relansarii economice in Europa Noua, atunci poate dezvoltatorii imobiliari vor avea posibilitatea de a vinde proiectele finalizate sau semi-finalizate la preturi umflate si vor putea rambursa creditele pe care le-au luat de la banci. Evident, intr-o astfel de situatie, CEO de la Erste Bank are tot interesul sa declare ca: “Europa de Est va deveni motorul de crestere al intregii economii europene”. Din pacate, Andreas Treichl, care sustine aceasta teorie, nu prezinta argumente pertinente care sa-i justifice optimismul debordant. Tarile din Europa de Est pot fi clasificate conform criteriului posibilitatii de a produce ceva cu forte proprii. De exemplu, Cehia si Polonia sunt tari care sunt orientate pe export si sunt capabile sa produca marfuri ce prezinta interes pentru consumatorii straini, iar Romania si Bulgaria sunt tari orientate pe consum, incapabile sa genereze fluxuri financiare semnificative din operatiuni de export. In acest context, tarile din Europa de Est care au o economie concentrata pe industrii exportatoare nu pot servi drept motor al cresterii economice europene din simplul considerent ca starea de sanatate a economiilor din Cehia sau Polonia depinde 100% de cresterea consumului din restul Uniunii Europene. Cehia si Polonia s-au integrat in circuitele de productie europene, iar economiile acestor tari vor intra in regim de crestere economica in acelasi timp cu economiile din Europa Veche, in niciun caz inaintea acestora.
Tarile care nu au industrie exportatoare dezvoltata nu pot contribui la cresterea economica europeana decat prin cresterea consumului de marfuri din import intracomunitar, iar acest rezultat poate fi obtinut numai prin cresterea creditarii care va fi utilizata pentru consum. Criza economica ne-a invatat despre efectele dezastruoase ale unei astfel de “cresteri economice”.

Romania nu va fi motorul de crestere al economiei europene in acest an. Daca guvernul de la Bucuresti nu va investi intr-un amplu program de modernizare a infrastructurii, reindustrializare a economiei si obtinere de acces la piete internationale, atunci Romania niciodata nu va fi motorul de crestere al economiei UE.

sursa: cronicaromana.ro

Abonează-te la newsletter