Politică

PROCURORII DNA OCOLESC MAREA CORUPTIE

falimentul-hidroelectrica-ar-aduce-bezna-in-romania-ce-spune-administratorul-judiciar-despre-170985Falimentarea Hidroelectrica SA prin vanzarea energiei electrice sub pretul de cost unor firme protejate de regimul Basescu nu este o prioritate pentru Parchetul condus de Laura Kovesi. Raportul administratorului judiciar Euro Insol a semnalat o frauda record de 1,1 miliarde euro. Contractele bilaterale au fost prelungite sub ministeriatul lui Adriean Videanu (Raportul)

Capusarea Hidroelectrica SA si aducerea in stare de insolventa a societatii prin producerea unui prejudiciu de 1,1 miliarde euro a tinut prima pagina a ziarelor financiare saptamanii la rand.Lumeajustitiei.ro va prezinta date necunoscute marelui public din “Raportul privind cauzele si imprejurile care au dus la aparitia starii de insolventa a Hidroelectrica SA”. Raportul realizat de Euro Insol – administrator judiciar al Hidroelectricacare a reusit sub administrarea avocatului Remus Borza sa iasa intr-un timp record din insolventa – ofera o imagine detaliata a cauzelor reale care au generat uriasul prejudiciu de 1,1 miliarde euro, care a pus societatea pe butuci. Potrivit Raportului Euro Insol, starea de insolventa a Hidroelectrica a fost cauzata de o serie de contracte bilaterale incheiate sub guvernarea PDL si prelungite in timp ce Adriean Videanu era ministru al Economiei, contracte prin care curentul electric produs de Hidroelectrica era vandut cu mult sub pretul real de cost unor companii apartinand unor indivizi protejati de regimul Traian Basescu.

Procurorii continua, din motive inca necunoscute, sa ignore afaceristii care s-au imbogatit falimentand societatea de Stat. Un urias jaf pe care procurorii DNA ai Laurei Codruta Kovesi il ocolesc de ani de zile si nu exista semne ca situatia se va schimba, in pofida faptului ca au la dispozitie toate datele necesare declansarii unei anchete chiar in Raportul Euro Insol.

Pasivitatea DNA poate avea legatura si cu faptul ca printre baietii destepti care au capusat Hidroelectrica se gasesc si numele unor persoane despre care s-a vorbit ca si-ar petrece vacantele pe Coasta de Azur, alaturi de procurori grei de la DNA si DIICOT. Unul dintre ei este Bogdan Buzaianu, cunoscut ca fiind “baiatul destept din energie”, ale carui firme au incheiat contracte cu Hidroelectrica, in defavoarea societatii. S-a ajuns astfel ca firmele controlate de Buzaianu, impreuna cu alte companii, sa produca o gaura in bugetul Hidroelectrica si, implicit al Statului roman, de peste 1,1 miliarde de euro.

Ironia face ca, in 2011, cu un an inainte de intrarea in insolventa, Hidroelectrica ocupa locul 2 in “Top 100 cele mai valoroase companii din Romania”, realizat de Ziarul Financiar, fiind evaluata cu 3,490 miliarde de euro, si premiata de Finmedia pentru “Cea mai dinamica companie de stat”.

Raportul realizat de Euro Insol cuprinde date si informatii esentiale si relevante in ce priveste activitatea Hidroelectrica anterior datei de 20 iunie 2012, data deschiderii procedurii insolventei. In cuprinsul raportului, se concluzioneaza ca imprejurarile si cauzele care au dus la insolventa Hidroelectrica sunt contractele bilaterale, achizitiile de energie electrica de la terti, vanzarile pe piata reglementata, investitiile neperformante, managementul deficitar, filialele Hidroserv, seceta prelungita sau contractul colectiv de munca.

Potrivit acestui Raport al Euro Insol, pe piata concurentiala, Hidroelectrica, in calitate de vanzator si cumparator, a incheiat un numar de 11 contracte bilaterale. Aceste contracte au avut la baza contractul cadrul elaborat de ANRE, care insa nu ar fi fost adaptat la conditiile concrete ale relatiei comerciale cu fiecare partener de contract rezultand, in final, in formule contractuale dezavantajoase ce au generat pierderi financiare semnificative de 4.874.746.999 lei, echivalentul a 1,1 miliarde euro.

La baza acestor pierderi a stat si faptul ca Hidroelectrica a incheiat contractele pe o perioada de minimum 10 ani, avand un caracter vag si care nu permitea companiei de stat sa inceteze contractele in ipoteza neajungerii la un acord privind pretul energiei corelate cu evolutia pretului pe piata concurentiala.

Iata lista firmelor cu care Hidroelectrica a incheiat contracte bilaterale dezavantajoase, care au dus la prejudicierea societatii cu 1,1 miliarde lei, precum si, defalcat, prejudiciul cauzat de fiecare contract in parte:

-SC ALRO SA: 1.450.126.417 lei

-SC ELSIDU Titu SA: 97.569.847 lei

-SC Electrocarbon SA Slatina: 82.591.635 lei.

-Alpiq RomIndustries SRL (fosta SC BUZMANN INDUSTRIES SRL); 422.034.773 lei

-EURO PEC SA: 118.572.868 lei

-EFT AG: 203.634.414 lei

-Energy Holding SRL: 1.441.038.270 lei

-Alpiq RomEnergie SRL (fosta SC EHOL DISTRIBUTION SRL): 427.247.548 lei

-Electromagnetica SA: 327.472.079 lei.

Dintre aceste societatii capusa, cel putin trei apartin sau sunt conduse din umbra de Bogdan Buzaianu. Este vorba despre Energy Holding SRL, Alpiq RomIndustries SRL si Alpiq RomEnergie SRL. Toate aceste trei societati au renegociat perioada de derulare a contractelor de energie, prelungindu-le pana in 2018 si chiar 2019.

Ulterior, Euro Insol a denuntat aceste contracte, existand deja decizii definitive pronuntate de instanta pentru anularea acestora. Trebuie precizat ca, potrivit raportului intocmit de administratorul judiciar al Hidroelectrica, cele trei societati apartinand lui Buzaianu au generat cele mai mari gauri pentru Hidroelectrica, respectiv Alpiq RomIndustries a generat doar in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere de aproximativ 422.034.773 lei, Alpiq RomEnergie – in perioada 2008-31 mai 2012 o pierdere de 427.247.548 lei si Energy Holding a generat doar in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere de 1.441.038.270 lei.

Prezentam in continuare pasaje din Raportul Euroinsol care arata modul in care s-a capusat Hidroelectrica si de unde poate incepe DNA sa ancheteze aceste actiuni:

Daca la momentul incheierii lor, majoritatea la nivelul anului 2004, solicitarile de contractare a energiei electrice catre Hidroelectrica erau reduse si, astfel, incheierea contractelor bilaterale a reprezentat un avantaj economic pentru Hidroelectrica, ulterior, aceste contracte au devenit in mod evident prejudiciabile pentru societate, renegocierea preturilor de livrare a energiei desi realizata la nivelul fiecarul an pentru anul urmator fiind mult sub pretul mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (…).

Aceste aspecte trebuie corelate cu imprejurarea ca aceste contracte au fost prelungite prin acte aditionale mult anterior datei de expirare (cu aproximativ 5 ani inaintea datei de expirare), ajungandu-se la situatia in care, cele mai importante contracte din punct de vedere al cantitatii de energie livrata (7.222.305 MW cantitate livrata in 2011 dintr-un total de 12.891.972 MW livrati prin contracte bilaterale, reprezentand deci o pondere de aproximativ 56%) cum sunt incheiate cu Energy Holding, Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie si Alro SA au fost prelungite pana in anul 2018 sau chiar 31.12.2019.

Durata mare a contractelor coroborata cu continutul diverselor clauze contractuale care nu au permis Hidroelectrica sa inceteze aceste contracte anterior datei de expirare au fost de natura a plasa Hidroelectrica intr-o pozitie contractuala defavorabila si a genera dezechilibre majore intre beneficiile obtinute de Hidroelectrica si cele ale partenerilor sai comerciali. (…)

Analizand preturile contractuale din fiecare dintre contractele bilaterale in parte comparativ cu pretul mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU), din calculele furnizate de Hidroelectrica, rezulta ca doar in perioada 2006-31 mai 2012 Hidroelectrica a suferit pierderi semnificative de 4.874.746.999 lei (aproximativ 1.100.000.000 eur) dupa cum urmeaza:

Diferenta dintre valoarea pretului mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU) si valorea contractuala a pretului energiei livrate Alpiq RomIndustries a generat doar in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere de aproximativ 422.034.773 lei.

In cazul Alpiq RomEnergie, diferenta dintre valoarea pretului mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU) si valorea contractuala a pretului energiei livrate in perioada 2008-31 mai 2012 o pierdere de 427.247.548 lei.

In perioada de derulare a contractului, diferenta dintre valoarea pretului mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU) si valorea contractuala a pretului energiei livrate Energy Holding a generat doar in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere de 1.441.038.270 lei.

Diferenta dintre valoarea pretului mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU) si valorea contractuala a pretului energiei livrate EURO PEC a generat doar in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere in suma de 118.572.868 lei.

In cazul EFT AG, diferenta dintre valoarea pretului mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU) si valorea contractuala a pretului energiei livrate in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere de aproximativ 203.634.414 lei.

Diferenta dintre valoarea pretului mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU) si valorea contractuala a pretului energiei livrate EFT Romania SRL a generat doar in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere de aproximativ 299.246.373 lei.

In cazul Electrocarbon SA Slatina, diferenta dintre valoarea pretului mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU) si valorea contractuala a pretului energiei livrate in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere de aproximativ 82.591.635 lei.

Diferenta dintre valoarea pretului mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU) si valorea contractuala a pretului energiei livrate Elsidu Titu SA a generat doar in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere de aproximativ 97.569.847 lei.

In cazul ALRO SA, diferenta dintre valoarea pretului mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU) si valorea contractuala a pretului energiei livrate in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere de aproximativ 1.450.126.417 lei.

Diferenta dintre valoarea pretului mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU) si valorea contractuala a pretului energiei livrate Electromagnetica SA a generat doar in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere de aproximativ 327.472.079 lei”.

Euro Insol: “Prin practica unui pret de vanzare mult inferior pretului de referinta PZU, pierderea de venituri se situeaza in jurul valorii de 1.100.000.000 euro”

Ce este mai grav este ca, nici din 2009, cand a inceput in masa prelungirea contractelor bilaterale de vanzare a energiei electrice – actiune care s-a produs in timp ce vechile contracte nu erau expirate sau aproape de a expira – care ar fi presupus si o renegociere a contractelor, Hidroelectrica nu avut o situatie mai buna din punct de vedere financiar.

Potrivit Euro Insol, “din analiza comparativa a pretului mediu anual rezultat din derularea contractelor bilaterale incheiate cu societatea debitoare Hidroelectrica pe piata concurentiala cu pretul mediu anual pe piata centralizata a contractelor bilaterale (PCCB), rezulta ca in perioada ianuarie 2009 – mai 2012 Hidroelectrica inregistreaza o pierdere de 2.700.118.197 lei, echivalentul a 635.283.698 euro calculat la cursul mediul de schimb leu/euro de Banca Nationala a Romaniei pentru fiecare an in parte si pentru primele cinci luni ale anului curent”.

Euro Insol arata care a fost situatia analitica a abaterilor preturilor de vanzare fata de pretul de referinta de pe PCCB la nivelul fiecarui contract derulat in perioada ianuarie 2009-mai 2012, cu societatile de mai jos:

-Alro Slatina

-Energy Holding

-Alpiq RomEnergie (Fost Ehol Distribution)

-Arcelor Mittal Steal Galati

-Alpiq RomIndustries (Fost Buzmann Industries)

-Atel Energy Romania

-Energy Financing Team Romania

-Electromagnetica

-EFT Energy Financing Team

-Electrica

-Euro P.E.C.

-Enol Grup

-Luxten Lighting Company

-Elsid Titu

-Electrocarbon

-Compania Nationala a Huilei Petrosani

-OMV Petrom

-Societatea Nationala a Sarii

-Consiliul Local al Municipiului Brasov

Pierderea de 635.283.698 euro prezentata mai sus, se refera la nerealizarea veniturilor calculate prin raportare la PCCB, chiar daca aceste pierderi nu se regasesc in contul de profit si pierderi ale societatii debitoare. Mai mult, daca extindem analiza la nivelul intregii perioade de derulare a contractelor bilaterale incheiate de societatea debitoare Hidroelectrica, constatam ca prin practica unui pret de vanzare mult inferior pretului de referinta PZU (n.red. – Pretul Zilei Urmatoare), pierderea de venituri se situeaza in jurul valorii de 1.100.000.000 euro”, se mai arata in Raportul Euro Insol.

*Cititi aici pasaje din Raportul Euro Insol

Sursa: Luju.ro

Abonează-te la newsletter