Politică

Portretul viitorului român

Dacă atitudinea tinerilor de astăzi nu se va schimba, peste 20 de ani, cetăţenii României vor fi mai puţin toleranţi şi mai slab informaţi. Tinerii din oraşele mari nu prea se mândresc cu faptul că sunt români. Situaţia este însă ceva mai bună în mediul rural, arată o cercetare recentă.

Peste jumătate dintre elevii de clasa a XII-a nu se simt mândri că sunt români, 54% consideră că a fi bun cetăţean înseamnă doar să respecţi legile şi 39% din tineri cred că o astfel de calitate nu are legătură cu implicarea socială sau politică. Sunt doar câteva dintre concluziile studiului „Implicarea civică şi politică a tinerilor”.

Trăsături principale

Pe baza cercetării, realizate în perioada 13-20 noiembrie 2010 pe un eşantion de 5.861 de elevi din 86 de şcoli din toate judeţele, din mediul urban şi rural, specialiştii au încercat să schiţeze portretul viitorului cetăţean român. Potrivit lor, dacă elevii din prezent îşi vor păstra atitudinile formate acum, cetăţenii de peste 20 de ani nu vor fi cu mult diferiţi de cei din prezent.

– Se vor simţi mai puţin mândri că sunt cetăţeni români decât cei din prezent.

– Vor fi, în continuare, cetăţeni care declară că se simt ataşaţi de democraţie dar, în acelaşi timp, vor considera că alte forme de organizare a sistemului politic, precum un lider puternic, care nu-şi bate capul cu Parlamentul şi cu alegerile, sau un regim militar, ar putea fi soluţii bune pentru România.

– Vor respinge alte grupuri sociale, „diferite” după un criteriu sau altul: nu vor accepta persoanele cu alte preferinţe sexuale, vor respinge rromii, după cum vor respinge şi maghiarii, musulmanii sau evreii.

– Vor considera că statul ar trebui să fie puternic, să intervină în domeniul economic şi, mai cu seamă, să fie responsabil pentru bunăstarea fiecărui individ, în loc ca ei înşişi să-şi asigure propria situaţie financiară.

– Se vor declara nemulţumiţi de modul în care decurg lucrurile în România.

– Vor acorda o mare încredere Bisericii, dar într-o societate în care aproape nimeni nu are încredere în instituţiile unui stat democratic: partide, Parlament, Guvern sau preşedinţie.

Cetăţeanul bun, implicat social

Înaintarea în adolescenţă tinde să fie însoţită de îndepărtarea de imaginea unui „bun cetăţean” ca persoană orientată spre politic şi o apropiere de imaginea unui „bun cetăţean” ca persoană implicată social.

„La vârsta de doar 18 ani, aproape jumătate dintre români nu se simt ataşaţi de ideea de a fi român. Acest fapt ridică serioase semne de întrebare privind disponibilitatea acestora de a acţiona, ulterior, în concordanţă cu interesele comunităţii politice”, afirmă autorii cercetării.

62% din elevii chestionaţi au declarat că se simt destul de mândri sau foarte mândri să fie cetăţeni ai României, în timp ce 38% nu se simt prea mândri sau deloc mândri.

„Dacă între elevii claselor a VIII-a şi cei ai claselor a IX-a nu există nicio diferenţă, proporţia elevilor care se simt mândri că sunt români scade de la 67%, în rândul elevilor din clasele VIII-IX, până la 54%, în rândul elevilor din ultimul an de liceu”, se mai arată în studiu.Mândria de a fi român este mai pronunţată la sate, trei sferturi dintre elevii din mediul rural având acest sentiment. Proporţia scade în rândul elevilor din oraşele mici (cu mai puţin de 100.000 de locuitori) –  63%, fiind şi mai mică în cazul oraşelor mari (cu peste 100.000 de locuitori) – 57%.

Adulţii, mai ataşaţi de ţara lor

În comparaţie cu elevii, 86% din adulţi au afirmat că se simt destul de mândri sau foarte mândri ca cetăţeni ai României. De altfel, şi un studiu realizat la începutul acestui an de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie pe 1.036 de subiecţi cu vârste de 18 ani şi peste a arătat că 90% s-au declarat mândri că sunt români. 9% au afirmat că au fost, dar nu mai sunt. Ceilalţi au declarat fie că nu au fost niciodată, fie nu au răspuns. Totodată, 99% din adulţi consideră că un patriot trebuie să fie mândru de ţara sa, relevă studiul Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie.

Părerea Expertului:

Ovidiu Voicu, manager de programe : „Mai slab informaţi”

Lipsa sentimentului de mândrie de a fi român se asociază cu alte două percepţii ale tinerilor: nemulţumire şi neîncredere. Vorbim de nemulţumire faţă de cum funcţionează societatea şi instituţiile ei, şi de neîncredere generalizată în instituţii, organizaţii şi oameni. Pe fondul acestor sentimente dominante dispare cel de mândrie.

Căutând factorii care conduc la această situaţie, trebuie să ne uităm la sursele de informaţie ale tinerilor. Pentru a se informa despre politică (în sensul mai larg, de „cum merg treburile cetăţii”), adolescenţii folosesc în primul rând mass-media, iar în cazul acestei categorii, cu precădere televiziunea. Următoarea sursă ca importanţă este reprezentată de discuţiile interpersonale, în primul rând cu prietenii, şi apoi cu adulţii. Din aceste surse adolescenţii caută şi selectează o informaţie condensată. Pentru o informaţie mai sofisticată, principalele surse sunt cărţile şi profesorii de la şcoală, dar sunt mult mai puţini cei care chiar caută astfel de informaţie.

Rezultă de aici doi factori importanţi care influenţează percepţiile: expunerea la un mesaj mediatic preponderent negativ şi transmiterea prin relaţii interpersonale a unei stări generale de nemulţumire şi de neîncredere, prezentă în acest moment în România. Pentru că este vorba de tineri, totul ţine în foarte mare măsură de educaţie, înţeleasă atât ca educaţie informală în familie, cât şi ca educaţie formală la şcoală. Ei vin din familie cu un bagaj de informaţii mai degrabă negative şi cu o grilă simplificată (în sensul rău) de citire a informaţiilor pe care le primesc. Şcoala nu reuşeşte să le ofere abilităţile necesare pentru a se descurca într-un mediu suprasaturat în informaţie: gândire critică, informare din surse diferite, selecţie raţională, sinteză. De asemenea, şcoala nu este suficient de atractivă încât să devină un factor mai important de informare, dar aici vorbim de un război deja pierdut.

Concluziile sunt foarte îngrijorătoare din mai multe puncte de vedere. Vorbim de viitorii cetăţeni, pe care îi dorim mai activi, mai informaţi, mai deschişi, mai toleranţi decât cei de astăzi. Datele ne arată că, în fapt, ne îndreptăm în sens invers: sunt mai pasivi, mai intoleranţi, mai slab informaţi. Diferenţele pe clase sunt de asemenea un motiv de îngrijorare. Cu cât se apropie mai mult de momentul maturităţii, cu atât scade procentul celor care susţin comunitatea politică.

Sistemul de educaţie înclină balanţa

Profesorul de sociologie Alfred Bulai consideră că atitudinea tinerilor români este o expresie a dezorganizării prin care trece societatea românească. „E un gen de modă, la noi, să te mândreşti cu o atitudine antiromânească. Este o chestiune generală, întâlnită şi la persoanele cu studii medii, dar şi la cele cu studii superioare, care reacţionează virulent din cauză că simt că nu pot influenţa ce se întâmplă în România, care se confruntă cu o criză morală şi cu o criză a normelor”, explică sociologul.

„Pe de altă parte, mulţi au această atitudine la nivel declarativ, chiar dacă nu cred în ea”, afirmă profesorul de sociologie. Din punctul său de vedere, reacţia tinerilor nu este surprinzătoare, dar este, într-o anumită măsură, îngrijorătoare. „Nu e totuşi un capăt de ţară, deoarece orice societate se echilibrează în timp”, este de părere Alfred Bulai.

Pentru ca atitudinea tinerilor să se schimbe, trebuie lucrat pe două paliere, mai afirmă sociologul. „În primul rând, este vorba de sistemul de educaţie, pentru că, în prezent, şcoala este în derivă şi nu le mai oferă tinerilor valori, puncte de reper. În al doilea rând, autorităţile ar trebui să ia în calcul această dimensiune şi să promoveze dezbaterea, care, la noi, nu există, din păcate”, adaugă sociologul Alfred Bulai.

Fără baze solide

La rândul său, Ovidiu Voicu, manager de programe de la Fundaţia Soros România, consideră că, pentru ca situaţia să se schimbe „pe de o parte, trebuie să ne responsabilizăm noi înşine, iar pe de altă parte să îmbunătăţim educaţia în şcolile publice”. Potrivit lui, educaţia civică trebuie reaşezată pe temelii mai bune.

„În structura actuală, cultura civică este prinsă între disciplinele obligatorii doar la clasele a VII-a şi a  VIII-a. La liceu sunt doar discipline conexe facultative (ştiinţe sociale), frecventate de sub 10% din elevi. În aceste condiţii, nu e de mirare că tinerii se distanţează de corpul civic pe masură ce se apropie de maturitate”, conchide Ovidiu Voicu.

Alfred Bulai (sociolog): “E un gen de modă, la noi, să te mândreşti cu o atitudine antiromânească.”

autor: Andreea Romanovschi

sursa: adevarul.ro

Abonează-te la newsletter