Analize și opinii Cultură și Familie Politică

Plan Naţional sau vise guvernamentale?

imagine-articol-1Avem strategii în toate domeniile – energetică, pentru dezvoltarea agriculturii şi stimularea micilor fermieri, de gestionare a deşeurilor şi stimulare a împăduririlor, de dezvoltare a infrastructurii (şi feroviare, şi rutiere), anticorupţie – înfiinţăm peste noapte Fonduri şi Comisii, vrem să atragem tot mai multe fonduri europene, dar până ieri n-am avut niciodată un “Plan Naţional de investiţii strategice şi crearea de locuri de muncă” şi nicidecum cu dead-line la sfârşitul anului, când este făcut public în luna iulie…

Visele guvernanţilor par irealizabile, ţinând cont de termenul scurt de aplicare şi de lipsa stimulilor financiari. Dar Executivul nu se lasă: ieri a anunţat cu emfază că, până la sfârşitul anului, intenţionează să “relanseze relaţiile politice şi economice externe”, în special cu Europa şi Asia, să atragă investiţii de 10 miliarde de euro şi să creeze minimum 50.000 de noi locuri de muncă.

La capitolul “Internaţional”, Executivul notează “România, scoasă din izolarea externă şi relansarea relaţiilor economice la nivel extern”. De ce este România izolată? De ce ar “relansa” (şi nu continua) relaţiile economice cu Asia, când România are tradiţie în relaţiile bilaterale cu China de zeci de ani, dovadă fiind prezenţa investitorilor chinezi în ţara noastră, numai Guvernul ştie. Şi investitori europeni sunt cu duiumul în ţara noastră: francezii de la GDF, italienii de la Enel, austriecii de la Schweighofer, cehii de la CEZ, germanii de la Bosch şi lista poate continua.

Dar, până la “relansarea relaţiilor economice”, Guvernul mai are un motiv de laudă, informând că anul trecut a fost unul de consolidare macroeconomică, în care s-au luat “măsuri de dreptate socială” şi s-a oprit “risipa din banii publici”. Să le amintim guvernanţilor că în 2012 s-au elaborat cele mai multe planuri de restructurare a companiilor de stat, în urma cărora anul acesta au început disponibilizările şi că statul va plăti câţiva ani de acum încolo salarii compensatorii şi în unele cazuri şi venituri de completare?!

Legea restituirii proprietăţilor trebuia elaborată anul trecut

În opinia Executivului, în 6 luni după alegeri s-a ajuns la “creştere economică, economie solidă şi monedă stabilă”, deşi în prima parte a anului salariaţii Oltchim ieşeau în stradă strigând că nu şi-au luat de mult salariile şi că vor să muncească, dar guvernanţii nu găseau, şi nu găsesc nici acum, banii necesari repornirii producţiei la capacitate cât mai mare.

Demersuri pentru deblocarea fondurilor europene s-au făcut, dar posibilitatea reală de triplare a absorbţiei acestora pare să fie încă un vis, având în vedere numărul mic al proiectelor aprobate de autorităţi.

În ceea ce priveşte capitolul proprietăţi, respectiv realizarea cadrului legislativ pentru restituiri în vederea evitării condamnării României la CEDO, trebuie menţionat că scadenţa impusă iniţial de CEDO a fost depăşită de trei ori, cu multe luni, pentru că autorităţile nu erau în stare să pună cap la cap trei idei fără să încalce dreptul de proprietate prevăzut în Tratat.

Capitolele politic şi relaţii strategice n-ar mai fi trebuit menţionate la capitolul realizări, având în vedere că se referă la “stabilitate politică, guvernamentală şi parlamentară” şi la “reafirmarea parteneriatului european şi euro-atlantic”…

Independenţa energetică, doar un vis?

Punctual, “Planul Naţional de investiţii strategice şi crearea de locuri de muncă” cuprinde cinci domenii strategice, precum energia, resursele minerale, agricultura, industria şi infrastructura, dar unele dintre măsurile pe care Guvernul intenţionează să le întreprindă până la sfârşitul anului sunt fie aberante, fie depăşite.

“Creşterea independenţei energetice” ar putea rămâne un vis greu de realizat ţinând cont de faptul că proiectul Nabucco, din care face parte şi România prin Transgaz, nu se ştie dacă va mai fi realizat şi că abia acum se duc tratative pentru integrarea României în proiectul South Stream.

Energia electrică s-a ieftinit cu 1,3%, faţă de 5 – 10% cât se preconiza

De scăzut preţul la energie, cel puţin cea electrică, acesta a fost diminuat, dar cu un procent absolut infim, de 1,3%, faţă de 5 – 10% cât se estima, preconizându-se că în perioada următoare va creşte cu mult mai mult din cauza creşterii preţului la certificatele verzi.

Şi obiectivele de independenţă energetică sunt măreţe, Guvernul amintind de dezvoltarea unui nou grup energetic de 500 MW la Termocentrala Rovinari în parteneriat cu China Huadian Engineering – investiţie de cca 1 mld. dolari, dar şi de listarea Transgaz (realizată), Nuclearelectrica (trebuia făcută luna trecută), Hidroelectrica (abia a ieşit din insolvenţă şi se află în reorganizare), CE Oltenia şi Electrica până la sfârşitul anului.

Proiectul reactoarelor 3 şi 4 datează din 2006

Două dintre cele mai vechi şi impunătoare proiecte energetice ale ţării pe care Guvernul vrea să le finalizeze până la sfârşitul acestui an sunt însă foarte vechi, şi au fost menţionate la capitolul intenţii în toate Guvernele anterioare. Este vorba despre Centrala Tarniţa – Lăpuşteşti, pentru care abia s-a realizat societatea de proiect, investiţia fiind estimată la peste 1 mld. euro, şi… construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, proiect despre care a început să se discute încă din 2006, iar în 2008 s-a semnat contractul cu companiile care făceau parte din EnergoNuclear, societate care ar urma să realizeze cele două grupuri.

Roşia Montana, cu noi standarde de mediu?

Explorările minerale realizate de Exxon Mobile, OMV Petrom şi Romgaz în Marea Neagră, anunţate încă de anul trecut, sunt menţionate tot la intenţiile din acest an de la capitolul independenţă energetică, aşa cum este notată şi compania Chevron cu posibilitatea explorării gazelor de şist, proiect controversat şi amânat deja de câteva ori.

Un alt proiect controversat, vechi de mai bine de 7 ani, este cel al Roşiei Montana, unde se doreşte ca, până la sfârşitul acestui an, să se exploateze “cu noi standarde de mediu, protejarea patrimoniului şi creşterea beneficiului statului român la 78% din ceea ce generează proiectul”.

Iar refacem irigaţiile

Distrus în anii ce au urmat Revoluţiei din ’89, sistemul de irigaţii este iar pus pe afiş, Executivul având în plan “refacerea sistemului de irigaţii -Inclusiv programul “Prima umplere” a canalelor de irigaţii”.

Agricultura este iar adusă în prim-plan, cu programe mai mult sau mai puţin realizabile, precum înfiinţarea unor platforme de colectare pentru legume şi fructe în toate regiunile şi alocarea a 50 mil. euro pentru investiţii în ferme familiale, acordarea unor microcredite pentru investiţii în agricultură, deşi ordonanţa s-a emis abia luna aceasta şi nu se ştie când se va constitui Fondul pentru cofinanţarea micilor fermieri.

Cum şi cu ce bani se vor extinde parcurile industriale?
Industria, ce a mai rămas din ea, este una dintre cele mai importante capitole ale actualei guvernări, dacă ţinem cont de turneul pe tema reindustrializării efectuat anul acesta de ministrul Economiei, Varujan Vosganian. Statul vrea să susţină “măsuri de extindere a parcurilor industriale”, dar nu ştie cum şi cu ce bani.

Avem “mari proiecte de infrastructură demarate”

Deşi în ultimii zece ani România n-a reuşit să facă mare lucru la capitolul infrastructură, nici rutieră, nici feroviară, Executivul îşi propune să facă acum ce nu s-a făcut în ultimul deceniu, amintind de marile “proiecte de infrastructură demarate”. “Au fost deja licitate tronsoane de autostradă de 1 mld. euro” şi se derulează procedurile pentru concesionarea autostrăzilor Comarnic – Braşov, Piteşti – Craiova şi Centura de Sud a Capitalei, notează Guvernul în “Planul Naţional de investiţii strategice şi crearea de locuri de muncă”.

Construcţia autostrăzii Comarnic – Braşov trebuia însă începută în 2009 şi finalizată în 2013, valoarea estimată a proiectului – de 983 mil. euro – cuprinzând proiectarea şi construcţia, dar şi operarea şi întreţinerea pe 25 de ani.

Mari investiţii ale companiilor internaţionale menţionate de Guvern

DACIA – extindere investiţii
FORD – extindere investiţii
DAIMLER – investiţia din Sebeş
ORACLE – extinderea capacităţilor actuale
HUAWEI, ZTE – dezvoltarea centrelor tehnologice pentru Europa, în România
HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER – investiţie green-field în Covasna
FRIBOURG DEVELOPMENT – parc tehnologic in Cluj
BOSCH – nouă noi unităţi la Cluj-Napoca şi Blaj
DE LONGHI – investiţie la Jucu
SINIAT ROMANIA – investiţie la Turceni
AUSTRIA CARD ROMANIA – investiţie în prima fabrică de carduri cu cip din România, la Bucureşti
PIRELLI – extindere capacităţi de producţie
MICHELIN – extindere capacităţi de producţie
PRYSMIAN – investiţie la Slatina
LUFKIN – investiţie utilaj petrolier

PARCURI  INDUSTRIALE -Sunt estimate investiţii de peste 1,3 mld. euro începând cu acest an. Statul va susţine măsuri de extindere a parcurilor industriale

SCHEMA FINANCIARĂ DE STIMULARE NOI INVESTIŢII PRIN AJUTOR DE STAT – În perioada mai 2012 – iulie 2013, Ministerul Finanţelor Publice a emis 13 acorduri de finanţare în baza schemelor de ajutor de stat pentru investiţii mari şi creare de locuri de muncă. Ajutor de stat aprobat de 166 milioane euro. Valoarea totală a investiţiilor aprobate 429 milioane euro.

autor: Afrodita Cicovschi

sursa: curierulnational.ro

Abonează-te la newsletter