Paradoxul românesc. Oamenii care “ziua păzesc pădurea” şi seara “o exploatează cu gaterul”

În România, trei hectare de pădure sunt tăiate în fiecare oră, iar datele Romsilva arată că zilnic, în medie, se exploatează 41 de hectare, din care, o mare parte o reprezintă tăierile ilegale.

Județele cu cele mai întinse suprafețe afectate de defrișări sunt Alba, Cluj, Maramureş, Suceava, Bihor, Argeş şi Vrancea. Ca să combată tăierile ilegale, fostul ministru delegat al Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii, Lucia Varga, împreună cu 64 de deputaţi PNL, au inițiat o modificare a Legii siguranţei naţionale în care să fie menţionate defrişările ilegale de peste un hectar drept o vulnerabilitatea la adresa siguranţei României.


Lucia Varga a discutat miercuri, în direct cu cititorii Yahoo! News, despre inițiativa legislativă, situația defrișărilor, dar și despre riscurile care pândesc România din cauza tăierilor necontrolate. Chatul s-a încheiat la ora 14:30.

Mai jos, îţi prezentăm cele mai interesante dialoguri între cititori şi invitata noastră:

Nicolae: Cui trebuie sa se adreseze un simplu cetatean atunci cand vede copaci taiati intr-o padure? Multumesc

Lucia Varga: Apreciez atitudinea dvs. civică. Trebuie să anunțați organele de poliție, inspectoratele silvice sau jandarmeria. Aceștia au drept de control și pot interveni să constate tăierile ilegale.

Eddie: De ce nu introduceti o lege care sa interzica exportul de cherestea si lemn brut din Romania ? Asa exportam lemn brut de 5 miliarde de euro si importam produse din lemn de 50 miliarde euro ?

Lucia Varga: Fiind o țară europeană, nu putem interzice exportul în Europa, iar interzicerea exportului în alte țări decât cele europene ar fi inutilă (ar exporta în Bulgaria și de acolo mai departe). Putem însă ca țară să luăm decizia punerii pe piață a lemnului prelucrat primar, pentru a încuraja prelucrarea acestuia în România. De asemenea, în Proiectul de Cod Silvic este cuprins și dreptul de preemțiune pentru operatorii din industria mobilei tocmai pentru a încuraja valorificarea lemnului cât mai aproape de locul de recoltare. Avem comunități înconjurate de bogății naturale (lemn), dar care sunt sărace pentru că aceste bogății nu sunt prelucrate în localitățile respective, ci, exportate.

Teodora: Austriecii isi protejeaza padurile, le taie pe ale noastre.Cine sunt cei care le dau avizele pentru exploatare?

Lucia Varga: Din pacate, a existat un contract preferential încheiat pe o perioadă de 10 ani pentru vânzarea lemnului către aceste societăți austriece. Anul acesta contractul expiră și există o șansă pentru România de a renunța la astfel de contracte încurajând exploatarea durabilă a resurselor în folosul societăților care prelucrează lemnul sub formă de produs finit.

Hossu: In Romania conform legilor in vigoare nu exista padure care sa nu fie pazita si gestionata de un ocol silvic. Defrisarile si furturile in 97% din cazuri nu pot avea loc fara stinta padurarului gestionar .Salarul unui padurar este minimul pe economie si totusi nici unul nu paraseste sistemul .Anual au loc obligatoriu 2 controale de fond, unde sunt inventariate cioatele taiate ilegal si teoretic, imputate padurarului. Deci unde credeti ca este problema?

Lucia Varga: Există 550 mii de hectare de pădure nepăzită, aceasta fiind prima la îndemâna hoților. Da, pădurarii au salarii mici și în perioada următoare trebuie făcută o analiză și privind veniturile acestora, dar când vorbim despre angajații din Silvicultură, atunci vorbim despre două categorii de silvicultori: unii sunt de buna-credință, și prin activitatea lor protejează și conservă pădurea, iar alții sunt părtași la furt dobândind averi considerabile , greu de justificat dacă se raportează la salariu. Trebuie făcută curățenie în sistem, aceștia din urmă să plece, iar cei de buna-credință să fie intr-adevăr plătiți după efortul pe care îl depun pentru apărarea pădurii.

Paun Constantin: Cred ca ar trebui sa ducem o politica dubla! Sa stopam defrisarile ilegale, chiar daca este proprietate privata sa fie defrisata conform unei politici nationale si sa obligi proprietarul privat la reimpadurire. Proprietate privata, dar totusi Romania e una si a tuturor.!

Lucia Varga: Există obligație în acest sens, al reîmpăduririi, dar problema majoră este atunci când proprietarii cu buna-știință sunt de acord cu tăierile ilegale și, desigur, atunci nu mai putem vorbi de reîmpădurirea acestora, fiind constatată o infracțiune.

Marian: Culmea este ca se defriseaza numai in zona Transilvaniei, bravo ma, o sa va plangeti cand va treziti cu torente de apa in casele voastre luxoase,acum depinde,cred ca deja aveti casa in alta zona a romaniei,in nici un caz acolo unde va ia apa casa,lasa ca le ia prostilor care taie pentru voi platiti cu 200 lei cat sa se chefuiasca inaintea valului,apoi,se plang la TV

Lucia Varga: Atunci când vorbim despre inundații, de cele mai multe ori vorbim de înlăturarea efectelor acestora și mai puțin de cauzele care produc inundațiile. Dezgolirea munților duce la antrenarea de aluviuni în cursurile de apă, colmatarea acestora, cu riscul de a inunda localitățile limitrofe. Alunecările de teren se produc de asemenea, din cauza tăierilor masive de arbori. Un alt efect al defrișărilor este deșertificarea, terenuri care erau productive pentru agricultură devin terenuri degradate și soluția pentru evitarea acestui fenomen sunt perdelele forestiere. Nu în ultimul rând, să nu uităm că pădurea este plămânul planetei, iar aerul curat respirat în pădure face bine sănătății noastre.

Dan: o varianta salutara ar fi crearea garzii padurilor ,cu dotare corespunzatoare,cu personal incoruptibil,gen mascati.. aceste taieri ilegale sa fie asimilate CRIMA CONTRA STATULUI, cu pedepse aspre.

Lucia Varga: Trebuie modificată Legea privind statutul personalului silvic. Din păcate, există cazuri de incompatibilități care trebuie eliminate (ziua păzește pădurea, iar după program o exploatează având gater).

Ancha: In aceste judete Garda de mediu si Romsilva sunt mana-n mana cu infractorii. Am dovezi.

Lucia Varga: Primele controale pe care le-am dispus în calitate de ministru au fost în urma sesizărilor venite de la cetățeni. Așa am descoperit hectare întregi defrișate în Alba, Giurgiu, Argeș, Suceava, Cluj sau Vâlcea. Rugămintea este să ne trimiteți dovezile pentru a putea interpela organele pe care le reclamați, pe adresa de email lucia.varga@cdep.ro.

Mr: Ce ar fi sa trimiteti 3 echipaje pe 3 artere din Alba Iulia pe unde se transporta zi si noapte lemne, mai mult noaptea..? E chiar asa de greu respectarea unei legi?

Lucia Varga: Am propus în lege interzicerea transportului lemnului pe timp de noapte pe drumurile forestiere, tocmai pentru a preveni transportul ilegal al lemnului. De asemenea, am început să actualizez și să perfecționez Programul SUMAL prin care se urmărește trasabilitatea lemnului. Prin acest program, se intenționa ca datele mijloacelor de transport să fie introduse online, urmând ca în cazul transporturilor ilegale să putem interveni și confisca lemnul.

Vasile: Acest fenomen inca nu se poate opri. El se va opri cand suprafata impadurita a Romaniei va ajunge in pragul critic. Cei care taie in nestire cand n-or mai avea de unde taia, oare ce vor face?

Lucia Varga: România are 6,5 milioane de hectare de pădure, dar există zone greu accesibile, unde exploatarea lemnului nu se poate realiza, există terenuri în pantă unde nu este permisă tăierea pădurii și avem parcuri naturale și naționale unde protejarea și conservarea pădurii este prioritară. Deci, suprafețele de pădure sunt exploatate, însă în viitor resursa de lemn va fi din ce în ce mai greu accesibilă agenților economici din industria de prelucrare a lemnului. Miniștrii anteriori au făcut eforturi pentru stoparea tăierilor ilegale, însă rezultatele au fost nesemnificative pentru că măsurile luate nu au fost radicale. Propunerea făcută în mandatul meu este una radicală, aceea de a trece de la vânzarea lemnului estimat (vândut direct din pădure), la vânzarea lemnului măsurat (vândut din rampe și depozite în urma măsurării și fasonării lui). De fapt, dacă comparăm cu modul în care se vinde grâul, ar trebui să trecem de la vânzarea grâului direct din lan, în urma estimării lui, sau vânzarea grâului recoltat și cântărit din depozit.

Lancelot: Sigur c-o sa fie transformata tarisoara altadata plina de paduri (transilvania chiar asta inseamna = prin paduri) intr-un fel de afganistan arid … asa se intampla acolo unde orice absolvent de 7 clase – si alea parcurse cu-kiu-cu-vay – are voie sa-si faca firma si sa devina mare patron, si sa se apuce apoi pe jumulit padurea.

Lucia Varga: Raportul Curții de Conturi arată că rata defrișărilor ilegale este de două ori mai mare decât rata împăduririlor naturale și artificiale. Deci, pe de-o parte trebuie să diminuăm tăierile ilegale, iar pe de altă parte să facem împăduriri, în special pe terenuri degradate. Am cuprins în bugetul din anul acesta, 30 de milioane de lei pentru demararea programului de împăduriri. Sper ca Romsilva să continue programul și să realizeze împăduriri, în special în Lunca Dunării, unde fenomenul deșertificării poate fi redus dacă mărim suprafața de pădure.

Ion: Se taie intens, nu numai in acele judete, ci si in judete cu padure putina, cu atat mai valoroasa, cum este Tulcea. In zona Telita-Manastirea Celic-Dere, sub pretextul unei “intineriri” au fost rase pante intregi in special cu stejari seculari, fara ca nimeni sa nu ia atitudine. Lemnul se vinde pe loc, fara acte si oficialitatile competente inchid ochii. Fenomenul capata la nivel national proportii catastrofale si contribuie esential la traseul spre colaps al societatii romanesti per ansamblu. Nu cred sincer ca invitata dumnevoastra are putere, chiar de-ar avea intentii bune, sa influenteze in bine fenomenul, dar o rog, in numele urmasilor nostrii, sa incerce.

Lucia Varga: Din păcate, pădurea este văzută în România, în primul rând din punct de vedere al valorii economice. Romnsilva are ca și criteriu de performanță realizarea de profit. Așa se întâmplă că în județe cu suprafață redusă de pădure, cum este și Tulcea, se taie pădurile pentru generarea de profit. Trebuie schimbat sistemul și privită pădurea ca un factor de protecție a populației și comunităților, subliniind rolul de mediu și social al acesteia. Cât despre puterea inițiativei, ea va avea efect dacă opinia publică va pune presiune pe mediul politic pentru ca pădurile din România să fie salvate.

George: In anumite zone de interes national trebuie interzis complet accesul persoanelor neautorizate. Zona trebuie marcata cu gard si panouri de avertizare. . Trebuie infiintata Garda padurilor. Dotata cu elicoptere, armament usor si pusti cu sare sa poata desanta inopinat in orice zona. Cine este prins furind sa sufere pedepse grele.

Lucia Varga: Da, trebuie ca inspectoratele silvice să fie reorganizate (propunem Garda Forestieră), și personalul cu atribuții de control trebuie să aibă mijloace de intervenție necesare și să fie stimulat să confiște lemnul tăiat ilegal, revenindu-i o cotă parte din valoarea lemnului confiscat.

Sweetdooll: Cum? Aşa simplu? O să dăm o lege şi nu o să mai tăiem păduri? Nu … Prima dată să fie traşi la răspundere cei care au defrişat până acum şi abia după aceea să începem să minţim din nou populaţia că o să fie bine. Unde sunt banii, unde sunt taxele?

Lucia Varga: Aveți dreptate, nu este suficientă numai elaborarea unei legi. În fapt, am pornit de la constatarea că legislația existentă este ambiguă și permisivă și că hoții, de cele mai multe ori, primeau pedepse prea mici sau scăpau fără niciun fel de pedepse. Prin urmare, am modificat legile astfel încât cei vinovați să nu mai aibă portiță de scăpare. Trebuie însă obligatoriu întărite instituțiile de control, care în acest moment sunt slăbite și nu au eficiența necesară implementării legislației.

Mara: In Germania, de exemplu, pentru a taia un singur copac din fata casei, ai nevoie de semnaturi peste semnaturi de la autoritaile locale. Ai nevoie de argumente solide de ce soliciti ca acesta sa fie taiat. Doamne, daca ar fi avut nemtii sau orice alt popor padurile noastre cum le-ar fi protejat! Genocidul asupra padurilor de la noi nu il fac oamenii simpli, care vorba aceia mai cara un lemn pt a face foc, ci tocmai de aceia care trebuie sa protejeze padurea. Ia, faceti un exercitiu de memorie si ganditi-va la Verestoy Attila, e primul nume care mi-a venit in minte, dar mai sunt… si la sutele de hectare de lemn taiat haotic din padurile noastre. Cu acordul cui a actionat astfel? Cu acordul cui a transportat mii de metrii cubi peste hotare? Pana va raspunde (nadajduiesc ca toti ca el vor plati la un moment dat), in fata legii, padurile noastre plang…

Lucia Varga: În Germania, ca de altfel în aproape toate țările Europei, lemnul se vinde măsurat, din rampe și depozite, existând un control al punerii lui pe piață. Prin Noul Cod Silvic, am propus ca această bună practică europeană să fie aplicată și la noi. Efectul acestei măsuri ar fi reducerea tăierilor ilegale și valorificarea superioară a lemnului. Din păcate, acest act normativ este de jumătate de an în Parlament, acum a ajuns în Camera Deputaților, neexistând o voință politică pentru adoptarea lui de urgență. SIngura formațiune politică care a asumat prin rezoluție promovarea legislației pentru protejarea pădurilor este Partidul Național Liberal. Așteptăm ca și alte partide să declare ca subiect de importanță națională domeniul protejării pădurilor.

Popa: Consider ca ar trebui inventata in legislatia romaneasca expresia *genocidul naturii* si pedepsit la fel ca genocidul uman, in stransa legatura cu atentatul la siguranta tarii si chiar a planetei.

Lucia Varga: Săptămâna trecută, eu, împreună cu deputații PNL, am depus o inițiativă legislativă prin care considerăm că defrisările de păduri reprezintă atentat la siguranța națională. Dacă această inițiativă legislativă va fi aprobată de Parlament, atunci, instituții responsabile de siguranța cetățeanului vor putea acționa pentru stoparea acestui fenomen. Trebuie să fie un efort comun al Ministerului de Interne, Serviciilor de Informații, Ministerului Justiției, Ministerul Apărării, care împreună cu Ministerul Mediului și Departamentul de Ape, Păduri și Piscicultură să facă ordine în păduri.

Bota Sorin: Vai … acest nivel al ipocriziei ne doare! Pai cum poate fi combatut orice in tara asta? Prin inlaturarea coruptiei. Intrebarea pe care tanti asta o pune de fapt este: Cum pot fi combatute altfel?!

Lucia Varga: Tăierile ilegale sunt fără îndoială realizate cu complicitatea celor corupți și nu vom putea proteja și conserva pădurile din România până nu vom curăța sistemul de oameni aflați în cârdășie cu hoții.

Marcel: De ce nu se sprijina impaduririle si legislativ si financiar, ca alta solutie la defrisari nu este decat aceasta, si cu aceasta ocazie s-ar putea crea si locuri de munca

Lucia Varga: Prin modificarea Codului Silvic, am propus măsuri legislative pentru împădurirea a 1 milion de hectare de teren. Din punct de vedere financiar, împăduririle se pot realiza din fondurile primite din vânzarea certificatelor de emisii. Anul trecut au fost alocate 30 de milioane de lei, prin Bugetul Departamentului de Ape, Paduri și Piscicultură. Din aceste fonduri, împăduririle trebuie să se realizeze în primăvara aceasta.

Cifrele unui jaf naţional

Volumul total al tăierilor ilegale din fondul forestier proprietate de stat şi privată în perioada 2005-2011 este, potrivit datelor puse la dispoziţie de Ministerul Mediului şi RNP-Romsilva, de 633.500 mc.

Varga a atenționat că există situații în care din cauza tăierilor ilegale se produc alunecări de teren,  colmatări ale cursurilor de apă, viaţa oamenilor fiind pusă în pericol.

Spre exemplificarea situaţiei critice în care se află ţara noastră în raport cu volumul defrişărilor ilegale, deputaţii PNL au prezentat situaţia anului 2010, când s-au tăiat ilegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infracţiuni, 10.532 mc din contravenţii, 24.233 mc din neglijenţa personalului silvic şi imputat acestuia, iar pentru 689 mc s-a acordat riscul normal al serviciului.

Pe lângă tăierile ilegale, afacerile firmelor de exploatare a lemnului par a fi tot mai înfloritoare.
De exemplu, compania austriacă Schweighofer anunța anul trecut că își extinde activitatea în România, pentru a-și crește masiv capacitatea de export.

Reprezentanții companiei estimau, în urmă cu un an, la prezentarea planurilor, că  800.000 metri cubi de bușteni vor fi exploatați în fiecare an. Holzindustrie Schweighofer deține patru fabrici în România, la Sebeș, Siret, Rădăuți și Comănești, cu aproximativ 2.500 de angajați.

Autor: Andreea Secrieru

Sursa: Yahoo News