Analize și opinii Politică

Om bogat, om sărac

În Franţa sunt 8,6 milioane de săraci. Ce însemnă să fii sărac în Franţa? Să trăieşti cu mai puţin de 964 de euro pe lună.

Mi-a atras atenţia un articol din presa franceză – în Franţa sunt 8,6 milioane de săraci. Adică 14,1%, cel mai mare procent din 1997 încoace. Aşa mulţi, mi-am zis! Dar stai, să definim sărăcia. Pentru că deşi, teoretic, săracul e sărac oriunde ar trăi, practic cu cât trăieşte într-o ţară mai bogată cu atât e mai…înstărit.

Ce însemnă să fii sărac în Franţa? Să trăieşti cu mai puţin de 964 de euro pe lună. Dintre cei 8,6 milioane 2,1 milioane trăiesc cu mai puţin de 642 de euro pe lună, adică sunt la pragul de sărăcie extremă.

Şi nu pot să nu mă întreb cam câţi români ar vrea să fie atât de săraci. Hai să nu zicem 964 de euro lunar, dar măcar 700, aproape de pragul de sărăcie extremă francez, adică vreo 3 000 de lei.

Să ştiţi că pragul nu e foarte mare. Poate fi depăşi chiar şi de o parte dintre francezii care trăiesc din ajutorul statului. RSA, sau revenu de solidarité active, un venit de solidaritate, un fel de venit minim garantat la noi, poate ajunge şi la 1 000 de euro lunar, în funcţie de situaţia materială şi numărul de copii aflaţi în întreţinere.

Evolution Montant RMI-RSA_2002-2012

(sursa: rsa-revenu-de-solidarite-active.com)

Nombre d’enfants Allocataire
seul(e)
Allocataire seul(e)
(ex-API)
Allocataire en couple
0 474,93 € 609,87 € 712,40 €
1 712,40 € 813,16 € 854,88 €
2 854,87 € 1016,45 € 997,35 €
par enfant supplémentaire 189,97 € 203,29 € 189,97 €

(date de la 1 ianuarie 2012, sursa: leparticulier.fr)

Şi, pentru că vine Crăciunul, beneficiarii de RSA primesc o primă. Între 152 şi 457 de euro (suma variază în funcţie de numărul de persoane).

O persoană atinge pragul de sărăcie când are un venit lunar mai mic de 60% din venitul mediu net. Unde e România în topul săracilor? Pe locurile fruntaşe. Ultimul raport Eurostat arată că în 2011 Bulgaria, România şi Letonia înregistrau cele mai multe persoane sărace sau cu risc de excluziune socială – 49% in Bulgaria şi 40% în România şi Letonia.

Şi mi-am adus aminte de o discuţie din staţia de autobuz din Martigues, un orăşel la vreo jumătate de oră de Marsilia. O franţuzoaică îi povestea alteia cât de greu i-a fost ei când era tânără – am primit un T2, a fost tare greu la început! Apoi, mi-au dat o locuinţă mai mare, cu 2 camere, bucătărie separată, s-au mai aranjat lucrurile.

Explicaţie: am primit – da, cei care nu îşi permit o locuinţă fac cerere şi statul le-o oferă, şi nu doar atunci, pe vremea doamnei, care avea peste 70 de ani, ci şi acum (în funcţie de sat/oraş/arondisment, condiţii, etc); T2 adică un apartament de aproximativ 45 de metri pătraţi, cu un dormitor, baie, living comun cu bucătăria. Deci difficile şi greu nu-i tot aia.

O să ziceţi probabil că şi preţurile sunt mai mari. Vă contrazic. Orice supermarket are preţuri pentru toate buzunarele. Aproape oricine îşi permite să manânce. Uneori in magazinele franţuzeşti chiar găsesc produse mai ieftine ca la noi. Iar dacă facem o comparaţie de preţuri, ţinând cont de salariul minum din ambele tări, aş zice că e mai ieftin în Franţa (salariul minim brut în Franţa e de aproximativ 1 400 de euro).

O să ziceţi poate că sunt alte condiţii. Da, sunt, orice om are dreptul să trăiasca decent. Aşa cum e normal. Orice stat care se respectă trebuie să asigure cetăţenilor săi un trai minim, să creeze locuri de muncă, să facă legi care să îi protejeze, să-i ajute pe cei nevoiaşi, copiii sau batrânii. Vise. Între timp bătrânii noştri cerşesc o bucată de pâine, în România sau de ce nu, în Franţa, copiii fac la fel, de voie sau de nevoie, salariul minim nu ajunge nici măcar la 200 de euro…Dar e bine că avem parlamentari mulţi şi buni. Totul e sub control.

Acum să nu credeţi că francezii trăiesc pe roze. Datele institutului de statistică arată că 685 000 de persoane nu au locuinţă. Dintre acestea 133 000 trăiesc pe stradă.

Guvernul francez a organizat zilele acestea o conferinţă naţională pe tema sărăciei. Un plan pe 5 ani care să reducă numărul celor aflaţi în dificultate, o muncă la care să participe nu doar statul ci şi instituţiile private, biserica. S-a decis creşterea venitului de solidaritate, peste 50 de milioane de euro vor fi deblocaţi pentru a crea 4 000 de locuri pentru cei fără domiciliu şi alte 4 000 pentru azilanţi. Alte 50 de milioane vor fi folosite pentru a finanţa diverse măsuri care să ducă la crearea de locuinţe   adaptate cerinţelor europene şi la evitarea situaţiilor extreme. Ce face România? Nu ştiu.

autor: Mihaela Codreanu
sursa: adevarul.ro

Despre autor

contribuitor

comentariu

Adauga un comentariu

  • Esti sau nu un sclav?

    Crezi ca esti liber? Crezi ca sclavia a fost de mult abolita? Mai gandeste-te… Definirea sclaviei nu este nici pe departe la fel de clara asa cum era odata; pe vremea cand puteam vedea lanturile de fier cu care eram legati. Acum mai mult decat niciodata este vital sa identificam caile abstracte prin care umanitatea este inrobita. Sclavia de astazi este rezultatul unei evolutii, creand sclavii moderni din prezent.
    Iata cateva semne care iti va arata carei clase de oameni apartii. Daca va regasiti in cele de mai jos trebuie sa incepeti sa va ganditi serios la ceea ce a determinat aceste aspecte.
    Esti deci un sclav modern… DACA:
    – …urasti alarma ceasului desteptator dimineata;daca nu te trezesti in fiecare dimineata cu o dorinta fantastica de a traii atunci inseamna ca te aflii sub comanda altcuiva. Chiar si numai faptul ca trebuie sa te trezesti in fiecare zi la aceeasi ora inseamna ca nu esti decat un sclav.
    – …abia astepti sa vina vineri ca sa mergi in week-end iar duminica te gandesti cu tristete ca luni trebuie sa fi pe “plantatie”. Acesta este semnul ca ceea ce faci nu te reprezinta deloc, nu esti tu insuti… si totusi “trebuie” sa-l faci. In mod clar esti un sclav.
    – …actionezi contrar credintelor tale interioare pe care nu ai insa puterea sa le exprimi. Daca te simti obligat sa platesti intr-o forma sau alta pentru cauze care nu te reprezinta si carora in sinea ta te opui cu vehementa. Daca in mod tacit accepti salarii si pensii tot mai reduse, costuri tot mai mari la alimente, gaze, curent, sanatate, daca accepti sa platesti taxe si impozite tot mai mari pentru ca ti se spune ca nu se mai poate continua altfel. Simplul fapt ca nu poti manifesta in exteriorul tau ceea ce cu ardoare crezi in interiorul tau, nu inseamna altceva decat ca esti un sclav.
    – …te astepti ca statul sa aiba grija de tine. Daca ceri altcuiva in afara sinelui tau sa aiba grija de tine inseamna ca te afli intr-o stare de dependenta. Singurul lucru pe care statul trebuie sa ti-l asigure este libertatea ta.
    – …esti obligat sa te supui unor legi pe care guvernul sau seful tau le incalca fara a fi pedepsiti. Daca legea se aplica doar tie in timp ce ei au imunitate in fata ei, atunci in mod clar esti un sclav intr-un sistem injust.
    – …crezi ca majoritatea trebuie sa conduca in defavoarea libertatii tale personale. Daca crezi ca majoritatea este intotdeauna mai buna decat propriul tau liber-arbitru, atunci cu siguranta esti un sclav. “Chiar si cand esti intr-o minoritate de unul impotriva tuturor, adevarul ramane adevar.” ~ M. Gandhi.
    – …condamni parerile celorlalti. Daca ai fost invatat sa urasti credintele sau parerile celorlalti, fara ca acestia sa-ti faca vreodata vreun rau, atunci inseamna ca mintea ta este de mult inrobita.
    – …trebuie sa stai blocat in trafic mai mult de o ora in fiecare zi. Daca ai ajuns sa-ti irosesti peste 360 de ore pe an sau 10.800 de ore intr-o perioada de 30 de ani (adica peste un an din viata ta) ducandu-te si intorcandu-te de la un loc de munca pe care il urasti, atunci inseamna ca viata ta apartina altcuiva.
    – …urmaresti peste 20 de ore de TV in fiecare saptamana adica 43 de zile din tr-un an. Daca iti irosesti imensa capacitate creativa a creierului tau urmarind programele “distractive” ale posturilor nationale, inseamna ca stapanul tau a avut succes in ati inrobii gandirea critica si capacitatea creativa.
    – …esti obligat sa porti o “uniforma”. Daca esti fortat sa urmezi un anumit cod vestimentar de orice tip (ex.: sa te prezinti la costum si cravata pe “plantatie”); atunci inseamna ca painea ta depinde de altcineva.

    Multe persoane nu sunt nici macar constiente de faptul evident ca nu sunt decat niste sclavi crezand cu toata convingerea ca fac lucrurile de mai sus din proprie initiativa, pentru ca nu au incotro sau pentru faptul ca asa ar trebui sa fie, ca asa e normal.
    In fata acestor evidente, nu pot decat sa remarc genialitatea stapanilor in crearea unui sistem de inrobire aproape perfect – sclavii nefiind constienti ca sunt sclavi.
    Cum foarte clar spunea Goethe:
    – “Nimeni nu este mai inrobit decat cel care crede in mod gresit ca este liber.”
    – “Cel mai bun sclav este cel care se crede liber”.

    destovi – http://www.minilink.ro/86k