Politică

Noul trend economic: Dezbina si jefuieste

Poate ca la prima vedere caracterizarea deciziilor economice ale guvernului ca fiind una de tipul “divide si cucereste” pare a fi una putin deplasata, dar este justificata, daca te pui putin si analizezi deciziile luate de guvernele din toata lumea, imediat dupa ce recesiunea si-a infipt coltii in economie, scotand la lumina dezechilibrele si un sistem financiar corupt.

Imi aduc aminte de analizele expertilor economici, care aratau cu degetul spre Islanda si laudau Irlanda. Unde este acum una si unde este cealalta? Islanda a refuzat salvarea bancilor de la faliment si are acum o crestere economica sanatoasa, iar Irlanda, care a acceptat sa salveze aceste banci, care prin deciziile si lacomia lor au dus la o crestere economica nesanatoasa, bazata pe credit fara acoperire, nu se mai afla nici macar in genunchi, este pe spate, intr-o cadere libera.

Desigur ca prima reactie a guvernelor la aceasta criza a fost salvarea sistemului financiar, pentru asigurarea nevoilor de lichiditati, justifica ele, si functionarea in continuare a economiei, iar a doua fiind reducerea cheltuielilor, pentru tinerea in frau a deficitului bugetar in continua crestere, din cauza veniturilor tot mai mici.

Reducerea cheltuielilor este o masura necesara cand balanta este negativa si intotdeauna va crea nemultumiri, mai ales din partea celor de la care se ia. Totusi, motivul si metoda prin care se face aceasta corectie arata mentalitatea clasei politice din lumea intreaga.

“Divide si jefuieste” este o caracterizare potrivita pentru majoritatea guvernelor, deorece urmareste salvarea unora pe spatele altora, resursele necesare fiind adunate de la anumite categorii sociale sau grupuri, care in cele din urma vor protesta, si asta in contrast cu celelalte inca neafectate, care permit astfel, in mod tacit, ca guvernul sa schimbe regulile jocului, ori de cate ori este in favoarea sa si a celor care cotizeaza in campaniile electorale.
Se presupune ca traim intr-o democratie, dar se pare ca acest concept nu este respectat, ci mai degraba folosit doar retoric.
La inceputul crizei din 2008, avand in vedere semnele tot mai clare ale unui colaps al sistemului financiar, nu a fost nicaieri in lume, cu atat mai putin in Romania, o dezbatere publica privind optiunile avute la indemana pentru a face fata problemelor.
In schimb, acolo unde populatia nu a avut ultimul cuvant de spus, guvernul, impreuna cu o armata de “experti” economici, a ales solutia cea mai dezastruoasa: indatorarea acestei generatii si a generatiilor care vor urma.
Am dat Islanda ca si exemplu, pentru ca, desi decizia populatiei privind destinul ei a fost una contestata, mai ales pe plan international, a intrat intr-o perioada dureroasa din punct de vedere economic, dar in final a reusit sa treaca peste, intr-un timp relativ scurt.
In schimb, celelalte state, care au preferat sa iasa din criza prin indatorare si taxarea la sange a populatiei, nu vor avea o scurta perioada de suferinta, ci una care se va intinde pe mai multe generatii.
Este aceasta o democratie sau nu este? Vom fi tratati ca niste oameni maturi sau trebuie sa fim condescenti fata de democratie? Pentru mine, una e sa imi fie portofelul furat, ceea ce cred ca s-a si intamplat, iar alta e sa fiu condescent fata de cel care mi l-a furat.
Astfel ca, in loc sa existe o dezbatere publica, privind solutiile cele mai bune pentru iesirea din criza si corectarea deficitului, guvernul decide fara scrupule, pot spune, sa modifice regulile jocului, luand de la o categorie sociala, ca sa dea la alta.
Socialistii numesc asta ca fiind redistribuirea resurselor si dreptate sociala. In tot acest timp, cei care se considera, pentru moment, favorizati sau inca neatinsi de deciziile guvernului, stau pe margine, urmaresc manifestarile celor nemultumiti si contribuie tacit la prelungirea vietii unui guvern, care in final va ajunge si la ei. Iar rezultatul, dupa cum istoria a aratat-o in repetate randuri, este unul nefast.

Argumentul omului lacom

Unul dintre argumentele folosite de catre bancheri si unii economisti a fost ca totul se datoreaza lacomiei oamenilor, care s-au imprumutat mult peste posibilitatile lor financiare.
De parca o persoana simpla, fara nicio pregatire minima in finante, ar fi putut sa convinga un consultant bancar cu experienta, doar cu vorbe si cu ochi frumosi, sa i se acorde un imprumut, fara a dispune de capacitatea de a si plati acel imprumut inapoi.
In orice economie de piata libera, o companie care ia decizii gresite sufera singura consecintele, si nu tine ostatec un guvern si mai departe un popor intreg.
Ultima data cand am cautat definitia democratiei, am citit ca prin ea poporul isi alege reprezentanti, educati si cu experienta, care sa ii reprezinte interesele si sa ia deciziile cele mai potrivite pentru bunastarea lui. Dar se pare ca unii dintre cei aflati la Putere ori nu indeplinesc cerintele, ori nu dau doi bani pe cei care ii reprezinta.

Xenofobia

Un alt element care apare in astfel de vremuri este xenofobia. Chiar daca majoritatea oamenilor considera ca este un lucru foarte negativ pentru societate, pentru politicieni este unul pozitiv, in sensul ca se incheaga in jurul lor diverse grupuri sau chiar popoare intregi, asigurandu-le puterea necesara pentru a conduce mai departe si a consolida Puterea.
Prin unele fonduri, ca FMI, Fondul European de Ajutor Financiar, Banca Europeana, sau Banca Mondiala, unele state reusesc sa isi finanteze deficitul, dar pun presiune pe tarile care cotizeaza la aceste fonduri, cu bani veniti din taxarea propriei populatii.
Este si normal ca, la un moment dat, cetatenii acestor tari sa fie revoltati, pentru ca sunt nevoiti sa faca eforturi financiare pentru a ajuta pe altii, care au luat deciziile gresite si acum trebuie sa fie salvati.
Marea Britanie acorda ajutor financiar Irlandei, Germania, guvernului grec, si tot asa. In aceste state, din cauza taxelor crescute si a somajului, presiunea asupra populatiei este tot mai mare, fapt care duce la aparitia xenofobiei, lucru deja constatat pe tot teritoriul Europei.

Autor: Remus Curt

Sursa: Ziare.com

Abonează-te la newsletter