Nationalism economic

Atat Romania, cat si Ungaria sunt tari din Europa de Est. Atat Romania, cat si Ungaria sunt conduse de partide care se considera de dreapta, ambele fiind afiliate la Partidul Popular European. Atat Romania, cat si Ungaria sunt conduse de prim-ministri care sunt, dupa formatie, juristi. Mai departe urmeaza diferentele. Romania se afla in recesiune si perspectivele nu sunt deloc optimiste. Ungaria, in ciuda efectelor negative ale crizei economice globale, a reusit sa obtina o crestere economica de 1% in trimestrul doi, ceea ce este un rezultat la care guvernul  poate doar sa viseze. Guvernul din Romania nu poate plati pensiile si salariile fara a apela la imprumuturi externe si, din acest considerent, regimul Basescu-Boc este dispus sa indeplineasca orice cerinte inaintate de expertii FMI. In acelasi timp, guvernul de la Budapesta a renuntat la relatia cu FMI, preferand sa se autofinanteze cu ajutorul emisiunilor de obligatiuni pe piata europeana, avand astfel posibilitate sa evite reducerea drastica a programelor de asistenta sociala. Pensiile si salariile din Ungaria sunt mai mari decat in Romania, iar preturile sunt comparabile. Cum s-a ajuns in aceasta situatie? Problema consta in faptul ca guvernul PD-L nu este un guvern de dreapta, ci unul social-darwinist. Desi suntem niste simpatizanti ai unei politici economice cu prioritati sociale, recunoastem necesitatea existentei unor forte politice de dreapta care sa completeze esichierul politic din Romania. Din pacate, atat partidele “de dreapta”, cat si partidele “de stanga” sunt niste gasti interesate doar de repartizarea banilor publici. Daca la conducerea Romaniei s-ar fi aflat un veritabil partid de dreapta, rezultatele economice nu ar fi fost stralucite, dar ar fi fost substantial mai bune decat performantele lamentabile ale guvernarii portocalii.

In Romania, datorita eforturilor lui Traian Basescu si ministrilor eterni ai guvernului Boc, a aparut o interpretare balcanica a ideilor de dreapta. Ideile clasice ale Dreptei europene au fost substituite de un rezumat al pamfletelor anti-capitaliste din epoca ceausista si cateva principii scoase dintr-un manual de biologie, iar conceptul de baza pentru ideologia “dreptei romanesti” a devenit “supravietuirea celui mai puternic” care, apoi, a fost substituit cu “supravietuirea celui mai smecher”. In acest context, este evident ca PD-L nu va fi capabil sa renunte la un credit de 20 de miliarde de Euro de la FMI pentru a apara interesele paturilor social-vulnerabile, asa cum a facut-o partidul Fidesz din Ungaria. Ideea sacrificiului unui “ciolan” de 20 de miliarde de Euro, pentru ca pensionarii si bugetarii sa nu devina mai saraci, este un sacrilegiu pentru un PD-L-ist.

Premierul se plange ca nu exista posibilitatea sa stimuleze mediul economic prin relansarea creditarii, iar presedintele este suparat pe bancherii care nu sunt dispusi sa investeasca in economia reala. In acelasi timp, Sebastian Vladescu nu poate sa gaseasca pe piata interbancara bani pentru a sustine aparenta unui stat functional. La ultima licitatie de titluri de stat nu a reusit sa vanda decat 33% din obligatiunile scoase la vanzare pentru ca bancile nu sunt dispuse sa crediteze statul fara a avea un randament mai mare de 7%, ceea ce este inacceptabil pentru guvern. Analistii financiari prevesteau ca Ungaria nu va fi capabila sa se autofinanteze prin vanzarea de Eurobonduri dupa ce a renuntat la cooperarea cu FMI si a preferat sa-si mentina suveranitatea economica. Evolutia ulterioara a situatiei economice din Ungaria si licitatiile reusite de Eurobonduri au demonstrat fara echivoc ca un guvern profesionist si credibil poate sa atraga fonduri fara a ingenunchea in fata FMI.

Guvernul nu este capabil sa priceapa ca o mare parte din problemele cu care se confrunta se datoreaza faptului ca nu mai are posibilitatea de a exercita vreo influenta asupra componentelor-cheie ale economiei. Ungaria a pastrat controlul asupra principalelor companii din sectorul energetic si a facilitat extinderea companiei MOL in alte piete. Capitalul maghiar a pastrat o prezenta semnificativa in piata bancara, iar grupul OTP a reusit sa se extinda in toata Europa de Est. In aceste conditii, guvernul poate apela la ajutorul capitalistilor autohtoni pentru elaborarea si implementarea efectiva a unor strategii economice viabile. Guvernul de la Bucuresti face pasi concreti pentru lichidarea sau instrainarea companiilor de stat cu caracter strategic. Inca putin si nu va exista nicio posibilitate de relansare economica fara un program masiv de nationalizare. Exista analisti care acuza guvernul de la Budapesta de “nationalism economic”. Cat de mult ne dorim sa auzim o astfel de “acuzatie” la adresa vreunui guvern de la Bucuresti!

sursa: cronicaromana.ro