Analize și opinii Politică

Modelul german. Pe cand si la noi?

Presedintele Germaniei, Christian Wulff, a demisionat din functie in urma unui scandal de coruptie si de presa.

Mai precis, Wulff este acuzat ca ar fi tainuit un imprumut avantajos (500 de mii de euro cu dobanda pe jumatate fata de cea legala), pe care l-a luat de la sotia unui om de afaceri cu care este prieten, imprumut pe care l-a restituit intre timp, cu ajutorul unui credit de la o banca.

“Der Spiegel” il acuza pe presedinte si ca ar fi primit cadou o vacanta intr-un hotel de lux, in timp ce era premier al Saxoniei Inferioare. In plus, pentru a incerca sa blocheze aceste informatii, presedintele german a amenintat mai multi directori din presa cu “razboi” daca vor publica articole pe aceste teme.

Iata asadar ca politicienii germani nu sunt imuni nici la coruptie, nici la tentatiile abuzive impotriva presei. Nimeni, niciunde nu este imun la tentatiile si bolile puterii, pentru ca ele tin, pana la urma, de conditia umana.

Diferenta, uriasa diferenta, tine insa de reactia la aceste derapaje. In Germania, ea este neinduratoare. Desi a ezitat, desi a incercat initial sa evite demisia, iata ca presedintele nu a avut de ales si a demisionat chiar inainte ca imunitatea sa-i fie ridicata si deci inainte sa fie trimis in judecata. A demisionat, spune domnia sa, pentru ca a pierdut increderea concetatenilor sai.

In Romania, in primul rand, acuzatii ca acelea aduse lui Christian Wulff nu ar fi provocat cine stie ce emotii. Un imprumut de la un prieten, o vacanta? Mizilicuri in tara unde comisioanele si spagile au de la 5 cifre in sus. Si ce face politicianul roman cand este prins cu mata in sac? Se victimizeaza, acuza justitia politizata, chiar daca face parte din tabara Puterii, si se agata cu unghiile si dintii de scaun.

Daca poate fi cumva dat afara e o sansa sa fie evacuat, dar nu de tot si nu pentru mult timp. Daca nu, neclintit va ramane.

Sigur ca prima comparatie care vine in minte este cea cu presedintele Traian Basescu. Si nu in privinta dosarului “Flota”, pentru a carui clarificare Traian Basescu a demisionat din Parlament. Dar exista si cazul “Mihaileanu”, pentru care nici pana astazi Traian Basescu nu a avut o explicatie multumitoare. Acuzatia ca ti-ai atribuit singur o casa o fi la fel de grava cu aceea ca ai imprumutat niste bani de la un prieten?

In Parlament avem insa 6 senatori si deputati, care au fost deja condamnati penal, in prima instanta sau defintiv, pentru fapte de coruptie si care nici macar nu se gandesc sa demisioneze, sunt platiti din bani publici, iar de votul lor depinde in continuare soarta acestei tari. Este un aspect punctat si in raportul pe justitie intocmit de Comisia Europeana.

Ministrii acuzati oficial de coruptie au demisionat, dar cu mare greutate. Monica Iacob Ridzi a avut nevoie de saptamani intregi pentru a lua aceasta decizie. Ioan Nelu Botis s-a hotarat mai repede, dar numai dupa ce fostul premier a avut grija sa-l califice drept un om onest si sa-i acorde, imediat dupa izbucnirea scandalului, intreaga sa sustinere.

Iar o judecatoare la Inalta Curte, acuzata de fapte asemanatoare cu ale presedintelui Germaniei, nu numai ca nu a demisionat, ci a facut un intreg circ si in presa, si printre colegi si chiar la CEDO.

Dar in Germania nici macar nu e nevoie neaparat de coruptie pentru a se ajunge la demisie. Precedentul presedinte al Germaniei, Horst Kohler, s-a retras din functie pentru o declaratie susceptibila de interpretari nefericite. Demisie pentru declaratie nepotrivita? Asa ceva starneste hohote de ras in tara in care toata lumea spune orice, oricand, despre oricine, fara nicio retinere.

Ceea ce ne diferentiaza de Germania, nu numai pe noi e drept (Silvio Berlusconi si-a legiferat imunitatea), nu este asadar existenta inadecvarilor la nivel inalt. Este intoleranta la inadecvare, mai ales cand ea se numeste coruptie, intoleranta asumata de politicieni.

Acesta este modelul german, greu de atins, dar o explicatie sigura pentru care tara aceasta reprezinta motorul Europei. Germania isi permite sa impuna standarde inalte in UE pentru ca este prima care le aplica. Un model de care noi suntem inca foarte, foarte departe.

Ioana Ene
sursa: ziare.com

Abonează-te la newsletter