Politică

Moara de tocat bani a autoritatilor a ramas fara resurse

moara-de-tocat-baniDupa o reteta brevetata in urma cu douazeci de ani, de la care nu a facut exceptie nici un partid, guvernul Boc va lasa guvernului instalat dupa alegerile prezidentiale un teanc de facturi, tocmai bune de folosit pe post de scuza pentru situatia dramatica ce ne asteapta din 2010.

Ni s-a repetat cu insistenta in ultima vreme ca in lipsa banilor de la Fondul Monetar International si de la Comisia Europeana vom avea mari probleme cu plata salariilor si pensiilor. Mai apoi, aceleasi voci (nu e cazul sa le mentionam) indulceau ciorba, spunandu-ne ca ne descurcam si fara acesti bani, dar, evident, la alte costuri.

Cum era de asteptat, « Comisia Tripartita », adica delagatia reunita a FMI, a Bancii Mondiale si a Comisiei Europene ne-a anuntat in cel mai pur stil contabil cu putinta, ca se amana plata celei de-a treia transe, pana cand vom avea un guvern stabil, un buget si legi care sa stopeze huzura de la bugetul public.

Nu am aflat nimic nou cu asta si nu vad de ce am mai insista pe respectiva decizie. Altceva ni se pare interesant.

Umbla zvonul ca oficialii de la Bucuresti au solicitat « Comisiei Tripartite » o depasire a tintei de deficit bugetar, de la 7,3% la 7,8%, pentru 2009. Ei si, veti spune, ce ti-e acolo un 0,5% ? Cateva miliarde de lei, care se pot consuma dupa principiul « unde merge suta merge si mia ». In realitate nu este chiar asa.

La sfarsitul primelor noua luni ale acestui an, deficitul bugetar al Romaniei era de 5,1% din Produsul Intern Brut, putin sub limita stabilita cu Fondul Monetar International, de 5,4%.

In realitate era singurul parametru asumat in Acord, pe care l-am indeplinit la sfarsitul a trei trimestre din 2009.

Numai ca, in luna septembrie mai aveam inca un guvern cu sustinere parlamentara si niste obiective aflate in derulare care ne-ar fi indreptatit sa credem ca in ultimul trimestru al anul 2009 nu vom sari tinta de deficit propusa.

Lucrurile s-au schimbat radical, odata cu demiterea guvernului Boc prin motiune de cenzura, cand toate masurile de reducere a cheltuielilor bugetare au fost abandonate.

Am putea spune asadar, ca efectele crizei politice se vad direct in deficitul bugetar, asa cum de altfel ne sugereaza si presedintele Basescu. In fapt, adevarul e ceva mai complicat si tine de lipsa de verticalitate a celor ce conduc destinele acestei tari.

Inainte de a ne da noi cu parerea pe marginea deficitului ar fi bine sa apelam la una dintre recentele declaratii ale guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, care, atunci cand vrea, spune lucrurilor pe nume : « Stiu din anii precedenti – de 20 de ani nu stiu sa fi fost vreo exceptie – ca in noiembrie si in decembrie au fost depasite cheltuielile bugetare.

Nu vad cum am face exceptie anul acesta », a spus guvernatorul BNR. Mai pe intelesul tuturor, asta inseamna ca in doua luni putem cheltui cat in patru, pentru ca avem de unde.

In anul 2008, cand cresterea economica a fost de 8,3%, deficitul bugetar programat era de maxim 3% din Produsul Intern Brut. Fostul ministru al Finantelor, Varujan Vosganian, anunta truimfalist, ca, dupa 11 luni, deficitul ajunsese la 2,9% din Produsul Intern Brut.

Socul cel mare a venit insa spre sfarsitul anului 2008 si inceputul anului 2009, cand buclucasul deficit a sarit de 5%, adica cu doua procente intr-o singura luna. Nu-i asa ca are domnul Mugur Isarescu dreptate ?

Problema cea mare insa nu sta in depasirea deficitului, ci mai ales de unde vine ea ? Pai, in vremea guvernului Tariceanu, saltul din luna decembrie s-a datorat cheltuielilor destrabalate cu salariile, care au ajuns la o crestere de 35%, si a cheltuielilor cu bunurile si serviciile, ce au crescut cu 36%.

Ce e nou in acest an ? Salariile nu mai au de unde sa creasca, pentru ca nu avem nici cu ce le achita. In schimb, chestiunea cu bunurile si serviciile e ceva mai delicata, caci aici se pot include multe din cheltuielile neverificabile ale aparatului birocratic, fie ca este guvernamental, fie ca vine din partea autoritatilor locale.

Institutiile statului, administratiile locale au primt in cursul anului bani de la buget pentru o serie de programe de investitii. Ca de fiecare data in ultimii 20 de ani, respectivele entitati nu s-au grabit sau nu au stiut sa valorifice acesti bani si s-au trezit cu ei in cont, spre sfarsitul anului.

Cum sa-i dai inapoi , la buget ? Mai bine cumperi o masina, un mobilier nou, dai o prima sau orice altceva, numai sa cheltui banii. Din fericire, ca si anul trecut si anul acesta este un an electoral si nu prea are cine sa te verifice pe ce ai stricat banii. O sa strige guvernul viitor, cum a facut si guvernul Boc, ca are de platit facturi despre care nu stia nimic si cu asta basta. Treaba s-a rezolvat si deficitul… Dumnezeu cu mila !

Probabil ca reprezentantii FMI stiu aceste lucruri si tocmai de aceea nu s-au grabit sa ne bage rapid banii in punga, ca sa nu avem de unde toca prea mult. In tot raul este si un bine. Numai ca, va avea grija guvernul interimar sa mai faca niste imprumuturi de la bancile comerciale, nu mai conteaza la ce costuri, pentru a mai satisface pofta de cheltuiala a subordonatilor, tocmai pe finalul anului. Sigur, foamea e in functie de resurse.

Tocmai de aceea, inclin sa cred ca bine a facut FMI, Comisia Europeana sau Banca Mondiala ca nu a acceptat sa ne dea banii. Cum altfel ne-am putea explica faptul ca, desi salariile ar putea scadea incepand chiar de luna aceasta, politicienii nostri au nevoie de un deficit mai mare ? Daca ar fi vorba de investitii mi-as scoate caciula. Dar, dupa 20 de ani stim sigur ca despre alte prioritati vorbim.

Alexandru Moldovan
sursa: bloombiz.ro

Abonează-te la newsletter