Politică

Mită în spitale. SUA dau amenzile, România rămâne cu corupția

mitaStryker Corp. , una dintre cele mai mari companii producătoare de tehnică medicală folosită în ortopedie a oferit mită în valoare de 2,2 milioane de dolari în România, Argentina, Grecia, Mexic și Polonia, mascată în donații, acoperirea unor costuri de călătorie, servicii de consultanță și comisioane.

Informația care îi face să tremure pe cei implicați în aceste țări a fost revelată de US Securities and Exchange Comission, Autoritatea de reglementare a piețelor bursiere din SUA, în cadrul unui procedeu aplicat frecvent. Este vorba despre reglementarea acestor nereguli fără a mai apela la o instanță de judecată, potrivit unei legi din 1977. Potrivit Reuters, compania Stryker a aceeptat plata a 13,2 milioane de euro amendă, fără a recunoaște și fără a nega acuzațiile care i se aduc.

Potrivit SEC, câinele de pază al Wall Street-ului, compania a obținut profituri ilicite de 7,5 milioane de dolari prin mitele oferite în aceste țări. Au fost mituiti cei din conducerea spitalelor publice din tarile enumerate, în perioada 2003-2008, cu scopul ca produsele Stryker să fie vândute în aceste unitati. Potrivit documentelor interne ale companiei, un medic din Grecia a primit nu mai puțin de 200.000 de dolari mită, iar compania a plătit familiei unui director de spital din Polonia o călătorie la New York și în Aruba. Această familie a primit cazare pe spezele Stryker timp de șase zile la New York si bilete la un spectacol pe Broadway.

În documentele interne, mita era descrisă drept ”aranjament quid pro quo”, presupunând plata unor călătorii pentru ”întărirea convingerii că produsele Stryker sunt cea mai buna soluție pentru spital”.

Practica este răspândită în rândul companiilor occidentale, însă se remarcă mai multe paliere de aplicare a strategiei, în funcție de țările vizate. România intră, mai întodeauna, pe palierul statelor arabe și africane.

În mod similar cazului prezentat, SEC a acuzat în 2011 compania Johnson & Johnson, din domeniul farmaceutic si al produselor de îngrijire, că a mituit, prin subsidiarele sale, medici din România și alte state (aceleași Polonia și Grecia, dar si Irak) pentru a prescrie produsele acestei companii. Compania farmaceutică românească ar fi asigurat şi călătorii pentru anumiţi medici care au fost de acord să prescrie produse J&J. Din 2000 până în 2007, J&J ar fi câştigat un profit de 3,5 mil. dolari din vânzările obţinute în acest fel. In 2011, SEC a penalizat compania cu 70 de milioane de dolari. La fel ca si in cazul Stryker, grupul nici nu a dezmintit, nici nu a recunoscut aceste acuzatii, dar de plătit a plătit statului american.

Anul trecut, gigantul farmaceutic american Pfizer, promovat in Romania in ultimii ani prin actiuni de PR ale fostului secretar de Stat al SUA Madeleine Albright, a trebuit să plătească SEC peste 60 de milioane de dolari, pentru că a mituit oficiali și medici din Cehia, Rusia, Croația, Kazahstan, Serbia, Italia si China. Pfizer a instituționalizat chiar această practică, creând un sistem prin care medicii primeau puncte pentru produsele prescrise, puncte care se transformau apoi în cadouri scumpe. În 2012, SEC avertiza ca opt dintre primele zece companii farmaceutice din lume sunt verificate pentru asemenea practici.

La începutul acestui an, Departamentul Justiţiei şi SEC din SUA au început o investigaţie preliminară, după ce un fost reprezentant al Microsoft din China a afirmat că unii parteneri ai companiei au mituit oficiali străini pentru a câştiga contracte. Ancheta dezvăluită în martie vizează şi relaţia companiei cu anumiţi distribuitori şi consultanţi din România şi Italia. Scopul era obtinertea unor contracte grase cu statul, in perioada 2008-2009, cand ministri ai Comunicațiilor au fost Karoly Borbely si Gabriel Sandu (PDL). Se pare însă că digitalizarea instituțiilor publice nu a fost suficientă, după cum se plângea recent Traian Băsescu.

Nu în ultimul rand, în 2009, Compania BAE Systems, cel mai mare producator si contractor de tehnica militara din Europa, a fost trimis in judecata de autoritatile britanice, pentru dare de mita unor oficiali din Romania, Cehia, Africa de Sud si din Tanzania. Asta pentru ca BAE a refuzat sa plateasca o amenda catre omologul britanic al SEC. Amenda ar fi fost de 330 de milioane de euro. Cat a privit Romania, în cadrul anchetei s-a investigat vânzarea celebrelor fregate, evaluate la circa 122 de milioane de euro, contract in care BAE este suspectat de mituirea unui oficial român cu circa 7,6 milioane de euro. Și cuim cu industria de apărare nu te joci, în mai 2013, guvernul britanic anunța că documentele cu martorii acuzarii in dosarul BAE au fost pierdute. Cum? Au fost trimise toate la o adresă greșită. Ulterior, guvernul britanic anunta ca a recuperat 98% din documente, însă pocesul mai are de așteptat.

Reîntorcandu-ne la investigațiile făcute de SEC, germanii de la Daimler ar fi oferit mita in valoare demai multe milioane de euro unor oficiali din România și Bulgaria, pentru a facilita vânzarea mai multor modele de autobuze, printre care și cele Mercedes Citaro, care circula acum în București. Informația a apărut în 2010, iar Romania se afla în compania unor state precum Coreea de Nord, Libia, Yemen, Arabia Saudită și Rusia. Autobuzele din București au fost achiziționate în timpul mandatului de primar general al lui Adriean Videanu.

Autor: Calin Marchievici

Sursa:Cotidianul

Abonează-te la newsletter