CNA ignoră o obligație ce-i revine conform Legii audiovizualului, anume să realizeze anual strategia de acoperire a teritoriului național cu programe audiovizuale. O astfel de obligație nu a fost realizată niciodată de la intrarea în vigoare a legii. Cel puțin în ultimii cinci ani și jumătate, de când eu ocup funcția de membru CNA, am făcut în mai multe rânduri apel la președintele CNA, oricare ar fi fost el, să ne îndeplinim această obligație. Nu am avut succes. Am decis să încep singură o analiză, pe care să o înaintez ulterior Parlamentului.
Am descoperit cu uimire că județele Harghita și Covasna sunt total lipsite de posturi locale de radio sau televiziune în limba română. Acest fapt a fost posibil cu toleranța CNA. Nu am niciun dubiu că acesta este și motivul pentru care nu se dorește realizarea strategiei anuale de acoperire cu programe audiovizuale. S-ar vedea limpede că programele în limba maghiară domină zonele din centrul țării.
La concursul pentru licențe radio desfășurat la sfârșitul anului trecut, CNA a refuzat să acorde licențe unor posturi care doreau să difuzeze program în limba română, în schimb au primit licențe trei radiouri cu program exclusiv în limba maghiară. Dau exemplul unei societăți care cerea licență pentru un post de radio cu program în limba română în Covasna. Acolo nu mai există de cinci ani un post în limba română. Lorand Turos, membru CNA propus de UDMR, nervos peste măsură și bătând cu palmele în masă, îmi pune în vedere să nu ies din cadrul legal în ce privește limba în care se transmite un program. Nu ieșeam. Legea audiovizualului, art. 10 statuează Consiliului Național al Audiovizualului calitatea de garant al interesului public și în această calitate, membrii CNA au obligația să asigure protejarea culturii și a limbii române. N-a contat. Mașinaria de vot a CNA a acordat licența unui post de radio cu program exclusiv în limba maghiară acolo unde de cinci ani nu mai există un post de radio în limba română. Am întrebat reprezentantul unui post care cerea anul trecut licență pentru program exclusiv în limba maghiară de ce nu include în program măcar o oră în limba română, având în vedere că postul primește licență în România. Mi-a răspuns arogant că ”targetul nu îl reprezintă vorbitorii de limba română”. A primit opt voturi pentru. Eu și Valentin Jucan, singurii împotrivă.
O strategie anuală de acoperire a teritoriului național cu programe audiovizuale, ar arăta în mod oficial că este nevoie de acordarea unor licențe audiovizuale pentru necesitățile minorităților, altele decât cea maghiară. Ar releva, de asemenea, că stațiile de emisie ale radiourilor din Ungaria bat pe teritoriul României mult peste limita admisibilă conform reglementărilor internaționale. Reciproca, evident, nu este valabilă. Posturile din România nu acoperă un teritoriu maghiar similar cu cel acoperit în România de posturile din Ungaria. În contextul politic actual, nu voi mai duce la bun sfârșit demersul început. Consider că ar fi zadarnic să mă mai adresez Parlamentului. Cu atât mai mult astăzi, după ce am văzut programul guvernului PSD-PC-UDMR în care se vorbește despre ”asigurarea unor programe în limba maternă la radio şi televiziune pentru toate minorităţile naţionale, în special pentru comunitatea maghiară, astfel încât să se asigure satisfacerea nevoilor culturale şi de comunicare în limba maternă la nivel naţional”. Mă întreb cum sunt asigurate nevoile culturale și de comunicare în limba maternă, pe deasupra și oficială a statului român, a minorității române din județele Harghita și Covasna.
Fac publică aici o analiză realizată în ultimele luni, cu predilecție pronind de la licențele audiovizuale ale posturilor private, folosind datele oficiale transmise de inspectorii CNA. Dacă CNA, ca autoritate, va avea o reacție, cu atât mai bine! Subliniez că nu fac din această temă, sub nicio formă, un atac la drepturile minorităților. Dimpotrivă!
Aici veți vedea că sunt 28 de stații locale cu program exclusiv în limba maghiară sau care depășește 75% din programul săptămânal. Aici veți vedea că numărul de minute de emisie în limbile minorităților, altele decât cea maghiară, în toate programele publice și private din România, totalizează un sfert din numărul de minute în limba maghiară la un singur post privat, cu emisie a unui program sută la sută în limba maghiară. Menționez că în sinteză nu se regăsesc emisiunile televiziunii publice în limbile minorităților. Conform raportului de activitate pe anul 2012, SRTV a realizat 246 minute de program săptămânal în limba maghiară, 220 de minute în limba germană și și 400 de minute în limbile tuturor celorlalte minorități naționale.
Autor: Narcisa Iorga
Sursa: Ion Coja
Adauga comentariu