Politică

Cât de îndepărtată este pacea, cât de aproape este războiul?

pace-orient1Motto: „Chiar şi astăzi, după eşecul unui alt război mondial, putem vorbi despre un al treilea război, unul luptat pe bucăţi, cu crime, masacre şi distrugeri”. (Papa Francisc, Veneto, 13 septembrie 2014)

În timp ce preşedintele Ucrainei, Petro Porosenco, se adresează Cogresului SUA şi foloseşte prilejul primirii sale la Casa Albă pentru a solicita un statut “sui generis” de “aliat non membru al NATO”, la Kiev se agită ameninţarea nucleară, vorbindu-se despre posibilitatea ca în următorii 10 ani să fie realizată bomba atomică ucraineană.

De altfel, naţionaliştii ucrainieni au cerut, încă din anul 2009, repunerea în stare de funcţionare a 15-20 de rachete nucleare tactice, iar în contextul evenimentelor în curs s-au făcut auzite tot mai multe voci care au cerut revenirea Ucrainei la statutul de putere nucleară.

Concomitent, Moscova a ales capitala Serbiei, unde se află adjunctul ministrului rus de externe, Aleksei Meskov, pentru a declara că NATO trebuie să înceteze politica sa de “extindere pe furiş” spre Est, aproape de graniţele ruse, apreciind că această politică are “serios potenţial de conflict”.

“Politica ţărilor NATO în vederea întăririi propriei lor securităţi, în detrimentul securităţii altora, are un serios potenţial de conflict”, a menţionat diplomatul rus, adăugând că propunerea Rusiei de a consacra în dreptul internaţional principiul indivizibilităţii securităţii euro-atlantice rămâne în continuare extrem de actuală.

Prezenţa aproape continuă, prin rulaj, a navelor de război americane în Marea Neagră a determinat Moscova să lanseze un ambiţios program de dezvoltare a Flotei Rusiei de la Marea Neagră.
Într-o primă etapă, Flota rusă de la Marea Neagră va primi un submarin militar invizibil pe radare, a anunţat Comandamentul districtului militar de Sud, citat de “RIA Novosti”. Submarinul militar “Novorosisk”, primul din clasa Varsavianka, este staţionat în prezent într-un şantier naval din Sankt-Petersburg, urmând să fie trimis în Marea Neagră după finalizarea testelor.

Ministerul rus al Apărării a comandat şase submarine din clasa Varsavianka, invizibile pe radare şi supranumite de către Forţele Navale americane “găuri negre în ocean”, pentru că sunt aproape nedetectabile.

Moscova a mai anunţat că Flota rusă de la Marea Neagră va primi cel puţin 11 nave militare suplimentare, inclusiv două fregate şi două submarine înainte de sfârşitul acestui an. Tot până la sfârşitul acestui an, Flota rusă de la Marea Neagră va primi şi o navă antisabotaj, şase nave de intervenţie şi două noi fregate.

Este evident că un astfel de proiect de creştere a capacităţii de riposta năvală din partea Rusiei este în legătură cu intenţii deja stabilite ale unui potenţial inamic şi este de natură a crea îngrijorări celorlalte state riverane.

Este de menţionat că presiunile crescânde, determinate de prezente ale NATO în apropierea frontierelor de est şi de sud ale Rusiei, au generat un efort de înarmare şi modernizarea a forţelor militare, comparabil financiar cu cel din al Doilea Război Mondial.

Şi pentru că îngrijorările să ne fie şi mai mari, pe măsură ce acţiunile şi reacţiile militare se amplifică şi de o parte, şi de altă, diplomaţia pare fără resurse, iar la Washington şi Moscova, liderii militari au un cuvânt tot mai greu în politica externă şi în alcătuirea bugetelor.

Consecinţa este că, în doi ani consecutivi, veniturile medii ale famililor americane au stagnat, iar în segmental clasei mijlocii au scăzut cu 8 la sută. În Rusia, populaţia este, din punct de vedere economic, grav şi disproporţionat polarizată.

În urmă analizei veniturilor populaţiei, Serviciul Federal de Statistică a constatat că:

  • 1,5% din populaţia Federaţiei Ruse posedă 50% din bogăţiile ţării;
  • 13,4% din cetăţeni trăiesc în sărăcie lucie având un venit mai mic de 108 dolari/luna;
  • 27,8% trăiesc sub limita sărăciei cu un venit de 234 dolari/lună;
  • 38,8% se situează la nivelul sărăciei cu un venit de până la 537 dolari/lună;
  • 10,9% din populaţie câştigă lunar între 540 şi 790 de dolari;
  • 7,3% se pot bucură de un nivel mediu de viaţă având un venit lunar de până la 1580 de dolari;
  • 1,1% din cetăţeni câştigă în fiecare lună între 1580 şi 2370 de dolari;
  • 0,7% din populaţie realizează venituri lunare mai mari de 2300 de dolari.

Din 157.895 de localităţi existente, peste 40 de mii de sate şi comune au rămas pustii. În ultimul deceniu, de pe harta Rusiei au dispărut 13.740 de sate şi 214 oraşe, iar la nordul ţării, numărul populaţiei s-a micşorat cu 45%. În ultimii 20 de ani, în Rusia au fost închise circa 19 mii de şcoli medii generale.

La nivel mondial, problemele economice şi dificultăţile populaţiei sunt comparate cu cele din perioada premergătoare celui de al Doilea Război Mondial, despre care economişti de marca spun că a fost soluţia radicală a recesiunii, dar cu preţul vieţii a 60 de milioane de oameni.

Cine vrea, din nou, să tacă diplomaţia şi să vorbească armele?!

Autor: Aurel I. Rogojan

Sursa: Cotidianul

Despre autor

contribuitor

comentarii

Adauga un comentariu

  • Dolarul se prabuseste , si odata cu el se duce imperiul american , si voua va arde de pace … he he imperiile senile mereu au provocat razboaie . Astia US cu o dementa iesita din comun sint in stare sa distruga omenirea .

  • Lasa-ma ca nici cu cretinii de rusi n-as dori vreodata sa fim aliati,stim bine (unii dintre noi de la bunici) , cum s-au comportat aceste animale(mult spus), cand au fost lasati sa tranziteze tara, fara arme ,in cel de-al 2-lea Razboi Mondial. Sa nu mai vobim si despre Razboiul de independenta din 1877….. Chiar daca va platesc rusii sa le faceti lobby, ar trebui macar sa aveti bun simt!

Abonează-te la newsletter