Politică

Letonia intră la 1 ianuarie în zona euro, fără ca majoritatea letonilor să dorească acest lucru

raul-arias-euroLetonia, elev model al Uniunii Europene, cu o rată a creşterii economice pentru care poate fi invidiată de vecinii săi, devine începând din 1 ianuarie cel de-al 18-lea membru al zonei euro  în condiţiile în care mai multe sondaje de opinie au arătat că peste 58% din populaţia ţării nu agreează moneda euro.

Un stejar, soarele şi o broşă tradiţională în bronz: aceste motive, împreuna cu altele le-au dat mândrie letonilor cand au apărut pe noile bancnote ce înlocuiau în 1993 rubla, la doi ani după dezmembrarea fostei URSS şi republicile baltice îşi proclamau independenţa. La 1 ianuarie 2014, moneda letonă, lats, urmează să dispară şi ea din circulaţie, pentru a fi înlocuită cu moneda unică europeană. “Aşa a dorit Guvernul( subliniez “Guvernul”-nn).. . Adoptarea monedei euro este în interesul ţării, al celor 2 milioane de locuitori ai ei”, a declarat Valdis Dombrovskis înainte de a-şi prezenta demisia din postul de premier în urma accidentului grav din luna noiembrie, provocat de prăbuşirea acoperişului unui supermarket din Riga, soldat cu 54 de morţi şi numeroşi răniţi. Dombrovskis a susţinut decizia guvernului argumentând că, oricum, moneda letonă este deja legată de moneda europeană, având de mai multe luni o rată de schimb stabilă de 0,702804 lats pentru 1 euro. Şi apoi, mai spunea premierul Dombrovskis, adrearea la zona euro aduce avantaje deloc de neglijat. “Ea va permite reducerea costurilor tranzacţiilor financiare, va facilita călătoriile, va ameliora transparenţa în materie de preţuri etc.”. Numai că aceste declaraţii nu exprimau, totuşi, opinia majorităţii populaţiei. Corespondenţi ai presei europene s-au referit în reportajele lor la sondaje de opinie   efectuate în ultimul an din care a reieşit că doar o singură agenţie de sondare a opiniei publice, Eurobarometru, constata că 53% dintre cetăţenii letoni intervievaţi erau în favoarea aderarii la zona euro. De precizat că sondajul respectiv a fost făcut luna trecută, la cererea Comisiei Europene de la Bruxelles. Mai multe sondaje efectuate în decursul acestui an au arătat, însă, că aproape 58% din cetăteni nu şi-au dorit moneda euro.

Nelinişte în rândul populaţiei
Există o categorie de cetăţeni letoni pentru care abandonarea monedei letone este o lovitură dată mândriei naţionale. Şi – foarte important – nu este vorba de cetăţeni cu o pregătire intelectuală redusă, ci de letoni care circulă în Europa, în lume. Pentru majoritatea populaţiei acestei ţări, temerile cele mai mari sunt însă legate de riscul creşterii preţurilor odată cu schimbarea devizelor. Acest subiect, relatează presa locală şi corespondenţii presei străine, ocupa spaţii imense în cadrul dezbaterilor televizate. Moneda naţională, lats, releva Alf Vanags, directorul Centrului baltic de studii politice şi economice(Biceps) este mai puternică decât euro. De aceea, în mod inevitabil, preţurile afişate în magazine vor fi mai mari în urma operaţiunilor de schimb. O pâine neagră, tradiţională, de 500 gr. care acum costă 0,70 lats, exemplifică el, va costa dupa 1 ianuarie 1 euro. Iar acesta nu este unicul exemplu, problemele vieţii cotidiene fiind amplu dezbătute de cetăţenii letoni ce au unul dintre cele mai scăzute niveluri de trai din Uniunea Europeană. Criza economică din 2008 , marcată prin cea mai drastică scădere a Produsului Intern Brut din UE (-18% într-un an) a lăsat urme încă palpabile, la această adăugându-se o politică de austeritate din cele mai riguroase cunoscute în UE, promovată de guvern cu scopul de a califica cât mai rapid Letonia pentru intrarea în zona euro. Şi rezultatele au fost pe măsură. Letonia a reuşit să îndeplinească criteriile de aderare la zona euro: o inflaţie sub 2%, un deficit public sub 3% din PIB (după ce în 2009 era de 10%) şi o datorie publică inferioară cotei admise de 60% (41%).

Epuizaţi de austeritate, letonii nu doresc să-i salveze pe alţii de la faliment
Deşi Letonia se află în prezent printre ţările UE cu cea mai mare creştere economică (3,9% în trimestrul al treilea din acest an) puţini cetăţeni ai acestei ţări acceptă ideea -regulă în zona euro – de a fi datori să ajute financiar ţările ajunse în pragul falimentului, aşa cum a fost căzul Greciei. Letonia a trecut printr-o perioadă extrem de dificilă. Ea a plătit un preţ foarte mare pentru redresarea sa financiară şi pentru a îndeplini prevederile tratatului de la Maastricht în acest domeniu. Ea a suportat cu stoicism o cură de austeritate din cele mai severe, pe care a acceptat-o contra ajutorului financiar al FMI şi UE. Ea are încă de rezolvat probleme din cele mai dificile ce afectează întreaga Uniune Europeană, în primul rând cea a şomajului, actualmente  de 12% din populaţia activă, dar care ajunge la 20% în regiunile mai puţin dezvoltate de la frontiera cu Rusia. Ţintă a criticilor interne este şi faptul că guvernul a refuzat consultarea cetăţenilor ţării, printr-un referendum, în chestiunea aderării la zona euro.

Autor: Maria Capitaine

Sursa: Curierul National

Foto: Raul Arias

Abonează-te la newsletter