Legea răspunderii familiale

Luând act de noile indicaţii şi sarcini revenite României în urma Congresului, pardon Summitului NATO din Ţara Galilor, o mână de nepoliticieni români care doresc să îşi păstreze anonimatul, au decis să iniţieze o lege a răspunderii familiale ca replică a celorlalte legi asemănătoare, cum ar fi Legea Răspunderii Parlamentare şi Legea Răspunderii Ministeriale care rătăcesc prin sertarele comisiilor sau prin sacii cu promisiuni electorale. Această lege îşi propune să arate legătura indestructibilă dintre politicienii români, NATO şi armata României având aplicabilitate pe misiunile NATO la care România va participa sub măreaţa conducere a Partenerului Strategic.

Secţiunea I : Titlul actului normativ

PL -588 Lege pentru aprobarea unei Ordonanţe de urgenţă pentru modificarea unei legi nedrepte care obligă militarii României să moară pentru interesele altora

Secţiunea a doua : Motivul emiterii actului normativ:

1. Descrierea situaţie actuale:

• În prezent militarii români sunt obligaţi la semnarea contractului cu MApN, să accepte trimiterea lor în orice teatru de operaţii vor decide politicienii români, deşi jurământul militar face referire numai la apărarea ţării;

• Participarea militarilor români în teatrele de operaţii externe, de cele mai multe ori în interesul unor ţări care nu numai că nu respectă principiile în numele cărora acţionează dar le încalcă cu bună ştiinţă, este decisă de pseudo-politicieni care îşi cumpără fără ruşine locurile pe listele de alegători şi în comisiile Parlamentului, cei mai mulţi fără pregătire, unii de specialitate auto, frizeri, tâmplari, lăcătuşi, fripturişti, cocote politice care zboară de la un partid la altul acordându-şi imunităţi şi privilegii fără număr, persoane fără ruşine penali dovediţi sau ascunşi şi protejaţio de legi pe care şi le votează singuri;

• CSAT a devenit o adunare care urmăreşte nu interesele naţionale ci interesele de partid şi de grup, aprobând fără discernământ dar şi fără a fi tras la răspundere, afaceri cu terenuri ale armatei din care unii se îmbogăţesc, şi apoi ajung membri ai comisiilor juridice ale parlamentului pe motivul că au dosar penal, deci ştiu cum se încalcă legislaţia;

• Militarii României sunt trimişi la sacrificiu pe câmpurile de luptă ale unor parteneri care de zece ani nici măcar nu au avut în intenţie să apere România în cazul unui atac, pretextând că nu exista un pericol militar asupra României, deşi România se afla la graniţa NATO-Rusia;

• Pe timpul executării acestor misiuni, militarii sunt supuşi la o serie de privaţiuni şi lovituri din partea guvernelor, parlamentarilor şi altor organizaţii şi autorităţi locale, naţionale private sau de stat, reţinându-li-se bani din salariu, din misia de misiune, în timp ce băncile le blochează conturile pentru că nu au plătit comisioane de întreţinere a conturilor lichidate;

• Deşi militarii sunt cei care participă la misiuni iar familiile lor duc greul unei familii din ce în ce mai încercate, cu soţii care trebuie să renunţe la serviciu pentru a-şi educa copilul pe timpul misiunii soţului, nimeni nu îi întreabă dacă vor să plece să lupte pe pământuri străine, societatea civilă îi consideră mercenari şi le reproşează că pleacă acolo de dragul banilor;

• Cei care îşi pierd mâinile, picioarele sau viaţa pe pământ străin , sunt primiţi pentru Fotografie de un reprezentant al ministrului sau ministrul în persoană care a devenit un fel de „omul din fotografie” unde face frumos dar nu există o protecţie reală, a răniţilor, decedaţilor şi familiilor lor, acordându-li-se post mortem grade şi medalii oricum mai mici decât cele acordate politicienilor avansaţi colonei peste noapte pentru merite deosebite în apărarea intereselor de partid;

• Politicienii, cei care decid şi stabilesc toate aceste sacrificii pentru militarii români habar nu au prin ce trec aceste familii ale militarilor şi nici nu pot înlocui vieţile pierdute în teatrele de operaţii, luând decizii în totală necunoştinţă de cauză;

Secţiunea a 3-a, impactul socioeconomic al actului normativ

Impactul social: Legea va proba faptul  că articolele 2 şi16 (punctele 1 şi 2) din Constituţie, privind egalitatea în drepturi, nu sunt vorbe în vânt. Pentru prima oară în istoria României post Decembriste, datorită articolului 3 punctul a, cei care vor vota legea vor şti ce votează şi care sunt consecinţele actului lor.

Tot pentru prima oară în istoria de după 89, cei care votează legile vor suporta şi consecinţele votului lor.

Secţiunea a 4-a, Impactul financiar asupra bugetului general consolidat

Nu există cheltuieli suplimentare de la buget, dimpotrivă, având în vedere faptul că cheltuielile vor fi suportate din bugetul familiilor participanţilor, se vor realiza economii substanţiale la bugetul MApN aşa cum prevăd directivele Congresului NATO din Ţara Galilor.

Secţiunea a 5-a, Impactul actului normativ asupra legislaţiei în vigoare

Actualul act normativ nu este cu nimic mai rău decât cel prin care prostituaţii din politica românească au primit dreptul să îşi schimbe în 45 de zile stabilimentul, după care devin iarăşi virgini.

Secţiunea a 6-a Consultări efectuate în vederea elaborării actului normativ

Este necesară organizarea unui referendum, care însă să aibă valoarea unei decizii a CCR, adică voinţa poporului să fie respectată şi dusă la îndeplinire.

Secţiunea a 7-a Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea actului normativ

Informarea politicienilor afectaţi de prevederile actului nu este necesară, lor le plac surprizele.

Informarea societăţii civile s eva face prin sistemele de informare On line: Face Book,E- mail, pagini de socializare.

FORMA INIŢIATORULUI:

PL -588 Lege pentru aprobarea unei Ordonanţe de urgenţă pentru modificarea unei legi nedrepte care obligă militarii României să moară pentru interesele altora

CETĂŢENII ROMÂNIEI ADOPTĂ PREZENTA LEGE

Art. 1. Se modifică toate actele normative existente privind participarea cetăţenilor români în misiuni în afara graniţelor, după cum urmează:

Art 2.Participarea cetăţenilor români la misiunile NATO în afara graniţelor României va fi decisă prin referendum. Aceeaşi regulă se va aplica pentru toate deciziile ce ţin de implicarea militarilor români în orice alte misiuni care implică folosirea forţei letale, în afara graniţelor.

Art 3. Pentru a demonstra că nimeni nu este mai presus de lege şi că toţi cetăţenii României sunt egali în drepturi şi îndatoriri, selectarea celor care vor pleca în misiuni se va face după cum urmează:

a. Cei care vor iniţia, propune, legifera participarea la astfel de misiuni vor petrece 15 zile de concediu fără plată zona în care urmează să fie trimişi militarii români, pentru a vedea şi a cunoaşte ce vor îndura aceştia în misiune. Acelaşi lucru îl vor face după votarea legii şi cei care au votat pentru.

b. Contingentele care vor participa la misiune vor fi formate din fii, nepoţii, finii, vecinii, prietenii, protejaţii politicienilor, care au fost introduşi în sistem, respectiv în MApN , servicii secrete, ministere, direcţii, deconcentrate, pe baza intervenţiilor „de sus”.

c. Plecarea în misiune să se facă în ordinea descrescătoare a gradului de rudenie cu cel care a intervenit pentru cocoţarea progeniturii în respectivele posturi.

d. Încadrarea pe funcţii să se facă la fel ca şi la obţinerea posturilor, în funcţie de valoarea şi mărimea pilei, fără nici o legătură cu competenţa, ca să vadă şi ei ce înseamnă să le depindă viaţa de un „auto”, frizer, lăcătuş, branconer.

e. La întoarcerea din misiune, participanţii au 45 de zile să decidă dacă mai rămân acolo unde au fost plantaţi  datorită intervenţiei politicienilor din familie.

Art.4. Transportul în zona de operaţii se va face facă cu avioanele de familie.

Art.5. Aprovizionarea şi sprijinul logistic se va face pe cheltuiala şi prin mijloacele firmelor de familie ale participanţilor.

Art. 6. În caz de accident, incident soldat cu rănirea unui participant, spitalizarea, tratamentul şi îngrijirile medicale se vor acorda în limita plafonului stabilit de Casa Naţională de Sănătate, în spitalele desfiinţate, de către medicii goniţi din ţară, dacă vor dori sau vor fi convinşi să revină.

Art. 7. În caz de deces în teatrul de operaţii, la aducerea în țară a trupurilor celor decedați, cei care au votat în CSAT şi Parlament participarea la misiune, să poarte pe umeri sicriele, de la ajungerea în țară până la înmormântare și să facă de pază la sicriu;

Art. 8. Soțiile, mamele, surorile, nevestele, amantele celor care au hotărât și votat misiunea, să pregătească masa și să servească la mesele de pomenire a celor decedaţi în misiune, până la 7 ani, conform tradiției, pe cheltuiala soților, părinților, iubiților lor;

Art.9. În cazul în care misiunea se prelungeşte şi toţi cei nominalizaţi la art. 3 punctul b au participat la misiune, se poate apela la voluntari, alţii decât cei menţionaţi la art 3.

Art 10. În cazul accidentării sau decesului celor de la art 9, cei care au decis și votat participarea la misiune, să plătească familiei îndoliate salariul celui decedat, actualizat cu toate creșterile salariale corespunzătoare vechimii și avansării în grad și funcție, din momentul decesului, până la presupusa ieșire la pensie a decedatlui, apoi pensia cuvenită legal, la funcția și gradul maxim la care decedatul ar fi putut ajunge.până la atingerea vârstei celei mai longevive persoane din familia decedatului din ultimele 5 generaţii.

Art 11. Toate cheltuielile legate de organizarea, executarea şi încetarea misiunii vor fi suportate de familiile politicienilor care au iniţiat, propus şi votat legea.

Art 12. Prezenta lege intră se aplică retroactiv pentru toate misiunile la care a participat armata română din 89 până în prezent, pentru a demonstra ataşamentul şi deplina susţinere de către actuala clasă politică a proiectelor partenerului strategic.

Autor: Marin Neacsu

Sursa: In cuiul catarii