Analize și opinii Politică

Lecţia cipriotă: băncile trebuie lăsate să moară

După zece zile de bâjbâială decizională şi cu o ţară membră a UE, Cipru, readusă în Evul Mediu, în fine, de Bunavestire – marea sărbătoare creştină a elenismului – politicienii europeni au conturat o soluţie plauzibilă. Lăsând la o parte frustrarea datorată calităţii discutabile a actualilor politicieni de vârf ai Europei – probabil cea mai slabă generaţie de decidenţi pe care i-a avut continentul în ultima jumătate de secol – soluţia degajată luni pentru Cipru marchează prima victorie consistentă a bunului-simţ economic împotriva protecţiei nemeritate de care s-a bucurat până acum sistemul bancar european.

Constatarea tristă a lui Ronald Reagan că politicienii nu reacţionează la argumente logice, ci exclusiv la presiunea opiniei publice s-a adeverit din păcate şi acum: a fost nevoie de oprobiul unanim al analiştilor şi comentatorilor lumii, a trebuit să iasă ciprioţii în stradă, a fost nevoie de actul de mare demnitate al Parlamentului cipriot de a refuza planul iniţial al troicii pentru ca sinistra birocraţie bruxelleză să realizeze dimensiunea himalayană a prostiei pe care a fost cât pe aici să o impună unui Cipru abandonat şi îngenuncheat.

Ceea ce oricărui om cu mintea acasă i se părea de bun-simţ – şi anume că băncile care şi-au asumat riscuri trebuie să plătească pentru aceste decizii şi că e aberant ca o instituţie ca UE, care se pretinde civilizată, să-şi renege propria garanţie necondiţionată acordată micilor depunători – a presupus sforţări monumentale din partea politicienilor europeni. Dificultatea cu care s-a ajuns în final la o soluţie evidentă de la bun început şi riscurile enorme la care politicienii europeni au arătat ca sunt dispuşi să expună continentul doar pentru a proteja băncile, arată cât de puternic e lobby-ul bancar şi cât de îndatoraţi le sunt oamenii politici bancherilor, fie ei centrali sau comerciali. Până lunea trecută, politicienii de frunte ai Europei păreau gata să sacrifice interesul public şi să compromită fatal întregul sistem economic european numai şi numai din dorinţa de a proteja băncile într-un mod incalificabil. Cifrele spun totul: întregul sistem bancar cipriot abia ar ocupa locul 12 între băncile germane: pentru a salva un astfel de pigmeu financiar, „genialii“ noştri conducători actuali au fost capabili să gândească o variantă care ar fi subminat complet încrederea cetăţenilor, fundamentul funcţionării economiilor moderne.

Din fericire, în binecunoscutul stil hei-rupist bruxellez, cu ochii cârpiţi de somn şi buimaci de neodihnă, în ceasul al doisprezecelea UE şi la fel de superficialul FMI au ajuns la un acord cu Cipru care măcar nu îşi bate joc de principiile economiei de piaţă: depunătorii garantaţi sunt protejaţi, acţionarii şi ceilalţi creditori negarantaţi ai băncilor insolvente – inclusiv depunătorii mari – suportă pierderile. În mod cert, deşi incomparabil mai bună decât variantele anterior propuse de UE, soluţia actuală nu va rezolva problema cipriotă; micuţa insulă se va confrunta cu o perioadă îndelungată de recesiune cruntă, nivelul de viaţă va scădea dramatic, statutul său de centru financiar este probabil compromis definitiv. Societatea cipriotă va trebui să se reinventeze – în sau în afara UE – dacă nu, riscă să revină la păstorit.

Soluţia agreată în final pentru Cipru mi-a reamintit un dialog informal recent cu premierul unei ţări nordice, ţară care face parte din nucleul dur, germanic, al Europei şi, totodată, o indiscutabilă performeră economică în criză. Reproduc succint, subscriu necondiţiont şi subliniez cu tuşă groasă principiile de guvernare exprimate de acesta:

Unu: băncile nu trebuie ajutate de stat. Ele trebuie lăsate să falimenteze sau, în cel mai rău caz, trebuie naţionalizate temporar, restructurate şi re-privatizate cât se poate de repede.

Doi: companiile cu probleme, indiferent cum le cheamă, nu trebuie salvate de guvern. Ajutorul statului merge numai la angajaţii companiilor, acolo unde este cazul. Conceptul de companie strategică e o minciună politicianistă.

Trei: Pachetele de asistenţă socială trebuie reduse constant şi sistematic până devin sustenabile economic pe termen lung. Cu mici excepţii, Europa trăieşte cu mult peste posibilităţi, iar politicienii care ascund această realitate propriului electorat îşi condamnă ţările la sărăcie perpetuă.

Ideile de mai sus sunt valoroase nu numai în sine: ele conturează şi un nou mod, mai pragmatic şi mai ne-complexat, de abordare a viitorului Europei. Nu mai există niciun dubiu că astăzi unicul decident în UE este blocul hanseatic al ţărilor nordice coordonate de Germania. S-a dovedit clar în chestiunea Ciprului, după cum a fost evident şi în problema aderării noastre la Schengen. Interesele, temerile şi idiosincraziile Germaniei trebuie analizate continuu, înţelese şi incluse în strategiile naţionale. Altfel, după testarea soluţiei cipriote, pentru multe ţări din flancul sudic, inclusiv pentru România, costul politic şi economic al apartenenţei la UE va fi din ce în ce mai mare.

Autor: Doru Lionachescu

sursa: zf.ro

Despre autor

contribuitor

comentarii

Adauga un comentariu

  • Auzi nene Lionachescu, ”principiile de guvernare” expuse de ”hanseaticul” ala sa fie la ei acolo, ca deja Germania si Franta incepe sa se gindeasca la taierea pensiilor !
    Noua ne-ar prinde bine un pic de socialism, daca vrem sa nu disparem !

  • Ajutor fratilor, faceti-ma si pe mine sa inteleg ca sunt mai prost de fel. Cum adica? Titlul care suna bine nu are nici o legatura cu articolul si realitatea. Care este lectia care se trage de aici? Care banca este lasata sa moara? Unde sunt detaliile? Sa varsat singe de bancher si nu am vazut eu? (probabil-nu stiu). Nu am pus piciorul in Islanda ca sa verific ce am citit insa cineva este de vina si acel cineva trebuie sa ajunga ori la inchisoare ori la ghilotina. Iar bancile asa cum le stiu eu ca sunt create si mecanismele lor interne de functionare sunt asa create incat ca dominourile vor cadea pana la cele foarte mari. Doar in Islanda sa intamplat de a le lasa sa falimenteze tocmai pentru ca Islanda are o MICROECONOMIE. La fel si Cipru inclusiv cea bancara. Poate tinta erau defapt banii depusi de cetatenii rusi, ca cei care au acordat creditele, au acordat defapt niste cifre virtuale pe monitoare fara acoperire din Au sau ceva real. Cum dracu sa pierzi ceva ce nu a existat anterior. Deci tot deponentii poarta tot greul. Si apoi acest model daca ar fi cinstit si chiar este de ce nu se implementeaza in America si Europa acolo unde este un munte de gunoi sub covorul TOO FuKing BIG TO FAIL ?
    Articolul asta este o tampenie ca daca ar fi adevarat si bancile (adevaratii teroristi planetari nu sunt BinLadenii ci BANCHERII) ar fi lasate sa dea faliment maine ne-am trezi pe o cu totul alta planeta. Inca nu am vazut nici un bancher sa-si faca SEPUKU sau HARA-KIRI in public pentru saracia si jocul la ruleta cu banii oamenilor cinstiti care sau dus pe apa sambetei( ba chiar am vazut un crescendo al bonusurilor si primelor de toate felurile pentru executivii bancilor). Doar calugarii tibetani s-au autoincendiat din cauza razboiului preferand martiriul pentru binele celorlalti. Inca nu am vazut nici un director de banca arestat sau prietenii lui de catarama politicienii cu care conlucreaza atat de bine pentru “binele societatii”. Vorbe goale. Vorbe in vant. Manipulare de 2 bani.
    Partea nasoala este ca idiotii tot nu-si dau seama: “micuţa insulă se va confrunta cu o perioadă îndelungată de recesiune cruntă, nivelul de viaţă va scădea dramatic” cuvintele astea reprezinta exact adevarul. Adica industria financiara care este de 5 ori mai mare decat economia reala a adus tara in colaps si fraierii care locuiesc acolo trebuie sa plateasca pe veci datoria si dobanda la datorie forever .
    Doru Lionachescu te imploram lasa-ne! Lasa-ne! … Cine te-o fi angajat mai baiatule pe tine oare? Pe ce criterii? Tarile mici cum sunt Cipru si Islanda ca putere economica reprezinta pisici rupte tocmai ca pe vremea romanilor care puneau dealungul drumurilor oameni crucificati. Traim intr-o iluzie, majoritatea nu realizeaza ca banii din mana noastra nu sunt ai nostri (scrie pe ei BANCA NATIONALA A …), banii din banci sunt doar cifre virtuale( sa taiem curentul si mai apoi cei cu conturi in banca sunt rugati sa-si numere bani daca pot ). Cei in mana nu-i minciuna dar tot cioara de pe gard parca e mai atractiva si oricum este mai mare decat vrabia dim palma mea. Vorba aia daca zic aia de la TV ca sa rezolvat criza din Cipru inseamna ca chiar asa e…

  • Interesul e ca totul sa se rezolve fara prea mare publicitate. Daca exemplul Islandei si Ciprului s-ar raspandi in intreaga Europa, sistemul financiar international s-ar prabusi. De fapt intregul sistem e alcatuit avand la baza principiul Ponzi. Chiar si asa ei tiparesc bani fara acoperire in prostie.
    De fapt nu banii sunt problema, ci efortul dus la extrem pentru a indatora tarile in scopul de a le domina politic si economic.
    In felul acesta se intrezareste tendinta de a “DOMINA INTREGUL UNIVERS PRIN MANIPULAREA MONETARA”. Si de fapt monedele fiecarei natiuni sunt proprietatea natiunii respective, dar prin insusi faptul ca bancile centrale prin manipularea guvernelor reusesc sa tipareasca moneda unei tari, isi impun dreptul de a falsifica si denatura adevarul in scopul ensclavizarii natiunii respective.