Dacă mai avea cineva îndoieli cum funcţionează Sistemul, poate trage nişte concluzii observând cazul Franţei şi al Poloniei.
În Franţa, PSD-ul şi PNL-ul lor, aşa zisa stângă şi dreapta, partidele neoliberale, şi-au dat mâna ca să scoată din joc un partid din afară, e vorba de Frontul Naţional, pe care retorica mainstream globalistă îl spurcă zilnic că fiind de extremă dreapta. Am citit numeroase luări de poziţie ale celei care îl conduce, Marine Le Pen, şi aşa ceva mi-a fost imposibil să găsesc.
Nu este o mişcare creştină, aşa cum nici în UK Farage nu are nimic creştin în poziţiile sale. Au două direcţii principale. Prima ar fi aceea că nu acceptă cedarea de suveranitate naţională spre UE şi critică birocraţia de colhoz a acestei făcături obeze ce normează şi capacele la wc și hidrogenul din apă. Excese care ajung pana la intimitatea persoanei, la modul în care trebuie să arate familia și cum trebuie crescuți copiii, ceea ce este aberant şi arată tendinţele totalitare ale sistemului.
Este criticat rolul de constrictor economic cu Germania la butoane (ţară care deţine de fapt moneda euro) Ce este asa de uimitor? S-a văzut asta limpede în cazul Greciei şi a devoalat sistemul crunt antidemocratic din cadrul unui organism pe care nu-l alege nimeni, Comisia Europeană, chiar ministrul de finanţe Varoufakis.
De fapt, UE s-a grefat pe un proiect nazist şi despre asta găsiţi căutând cartea “Rădăcinile naziste ale Bruxelles UE” pe care o găsiţi în limba română pe internet, gratuit. Rolul Germaniei în viziunea Washingtonului este acela că trebuie sa aducă la ascultare țările din UE.
A două direcţie este tema migraţiei pe criterii economice, mai ales din fostele colonii. Aici este punctul de bătaie al stângii, care are un punct de vedere “umanist” şi multiculturalist, chestiune care a castrat total energia naţiunii. E drept că şi Frontul Naţional (ca şi UKIP-ul lui Farage) produc discursuri emfatice pentru galerie. Media mainstream însă îi marteleaza permanent, ca şi “intelectualitatea critică”, GDS-ul globalist.
În fine, Polonia este denunțată de către Președintele Parlamentului European, Martin Schulz, ca fiind un stat unde are loc “o lovitură de stat”. În fapt, Polonia este într-un proces de recuperare a statalităţii, la putere venind un partid conservator. Nu numai Schulz denunţă presupusă “lovitură de stat”, dar şi “ambasadele” şi presa americană. Noi cunoaștem tiparul de la referendumul de demitere al lui Băsescu, cel care a fost pivotul central de colonizare a României, deci un personaj indispensabil Sistemului.
Cine iese din schemă prestabilită, cine vrea să îşi păstreze atributele statalităţii, este imediat diabolizat de Sistem. Pentru că Marele Plan Globalist nu suportă abateri de la program. Ce iese din schemă nu este decât o… “lovitură de stat”.
Autor: Iulian Capsali
Sursa: Iulian Capsali
Adauga comentariu