„Revoluția a adus la putere, în politică și în cultură, o mediocritate agresivă”, spune istoricul Alex Mihai Stoenescu într-un dialog cu Marian Nazat, o mediocritate și submediocritate pe bună dreptate marginalizată de regimul comunist tocmai din cauza precarității sale intelectuale.
Alex Mihai Stoenescu explică apoi că această nouă elită falsă, favorizată de ilegitimitatea regimului, a preluat ideea anticomunismului pentru a se legitima. Apoi, pentru a prospera, „gașca foarte lucidă de indivizi fără niciun sentiment patriotic” a preluat „curentul negativist antinaționalist”. „Nulitatea lor culturală nu se vede, pentru că presa care îi cultivă și îi promovează ca valori este la fel de nulă”, spune Alex Mihai Stoenescu. Trăsătura comună a acestet mediocrități agresive este „unitatea ei împotriva valorilor autentice”, concluzionează istoricul.
Marian Nazat: – De ce intelectualii au decepționat în politica postdecembristă, de unde acest eșec răsunător? Să ne amintim totuși că până în 1945 ei asigurau osatura statului român, puterile executivă și legislativă nu-i ocoleau deloc, pe când azi…
Alex Mihai Stoenescu: – Fenomenul este extrem de complex, iar ceea ce se întâmplă la noi este doar un simptom local. Globalismul încurajează mediul de consum, mediocritatea care cumpără orice, chiar dacă, și asta mă sperie, consistența lui principală este E-ul chimic.
La noi, revoluția a adus la putere, în politică și în cultură, o mediocritate agresivă, în bună parte conținând și submediocritate, nebăgată în seamă sau marginalizată de partid și de Securitate, în primul rând din cauza mediocrității ei și abia în al doilea rând politic. Pe de altă parte, generalul Vlad mi-a spus că în 1989 erau aproximativ 2.000 de intelectuali, inclusiv studenți, colaboratori ai Securității. Suntem vreo doi-trei care am recunoscut colaborarea (eu, I.Ghișe, C. Turturică, nu mai știu alții).
După decembrie 1989, această mediocritate, împopoțonată cu tot felul de nume „mari”, dar fără operă sau cu câte o mărgică scremută ca în „Punguța cu doi bani” sau furată de la autori occidentali necunoscuți în România, a preluat agresiv ideea anticomunismului postcomunist, favorizat tocmai de instalarea ilegitimă la putere a grupului prosovietic. Apoi, o gașcă foarte lucidă de indivizi fără niciun sentiment patriotic, dimpotrivă, au găsit o altă sursă de bani decât statul român și au îmbrățișat curentul negativist antinaționalist. Nulitatea lor culturală nu se vede, pentru că presa care îi cultivă și îi promovează ca valori este la fel de nulă. De aceea, a doua trăsătură a acestei mediocrități agresive este unitatea ei împotriva valorilor autentice.
În ce privește binomul democrație – economie de piață, profesorul A.G.Hopkins de la Cambridge a rostit două lucruri esențiale: 1. Comerț liber nu înseamnă și comerț cinstit, 2. Efortul occidental pentru democrație și economie de piață în Est nu are niciun scop de dezvoltare națională, ci doar de organizare a mediului necesar pentru ca acele state să funcționeze ca piață sigură, neconflictuală și complet deschisă, pentru marile puteri economice (Globalization in World History, 2002).
Sursa: Anonimus.ro
Adauga comentariu