Cumpărătorul este deţinut de o firmă de investiţii din Canada, Bayfront Capital Partners. Nu este clar cui îi aparţine capitalul investit.
Firma canadiană Roman Copper Corp, înregistrată în Canada, despre care nu există date disponibile, a câştigat licitaţia pentru preluarea Cupru Min, compania care deţine 60% din rezervele de cupru ale României, angajându-se să-i plătească statului român 200,8 milioane de euro pentru pachetul majoritar de acţiuni, de 3,5 ori mai mult decât preţul de pornire al licitaţiei, care a fost de 57,4 mil. euro.
“Roman Copper Corp. este o corporaţie din Toronto, fondată de banca de investiţii Bayfront Capital Partners (Toronto), specializată în finanţarea de proiecte miniere pe cele cinci continente”, se arată într-un comunicat emis ieri seară de firma de avocatură Mararu&Mararu, care i-a reprezentat pe canadieni la licitaţie. Potrivit datelor de pe pagina proprie de internet, Bayfront Capital Partners este un butic de investiţii deţinut de cinci investitori, care asigură servicii de corporate finance şi consultanţă în mergers & aquisitions (M&A). Nu este clar dacă banii vin de la această firmă, puţin probabil având în vedere profilul acesteia, de consultant de achiziţii, sau de la alte entităţi. Până la publicarea acestui comunicat, oficialii Ministerul Economiei au spus că nu ştiu cine sunt acţionarii din spatele Roman Copper Corp.
Cupru Min deţine exploatarea de cupru Roşia Poieni, cu rezerve estimate la 900.000 de tone. La preţul actual al cuprului, de circa 8.300 de dolari pe tonă, rezervele companiei ar fi evaluate la circa 7,5 miliarde de dolari (5,6 mld. euro). Roman Copper Corp este o firmă înfiinţată în noiembrie 2011 şi a fost reprezentată la licitaţie de “un domn fără o funcţie aparentă” şi de avocaţi, spre deosebire de ceilalţi doi concurenţi care au fost reprezentaţi de directori executivi, potrivit unor surse din piaţă familiare cu licitaţia de ieri.
Firma canadiană a câştigat în faţa a grupului australian Oz Minerals, o companie mult mai cunoscută, care are mine de aur şi cupru în Australia şi Cambodgia. Oz Minerals are o capitalizare de 3,2 mld. dolari. Cele două companii au mers umăr la umăr pe tot parcursul licitaţiei, însă australienii nu au mai fost dispuşi să continue după ce preţul a trecut de 200 de mil. euro. La acest preţ s-a ajuns după ce s-a licitat de circa 50 de ori. Canadienii au fost reprezentaţi de firma de avocatură Mararu & Mararu, care deşi nu este una dintre casele cu rezonanţă de pe piaţa locală, are şi avocaţi americani şi lucrează pentru mari companii internaţionale, precum Sony Ericsson, dar şi pentru societăţi locale cunoscute, precum SIF Transilvania. Reprezentanţii firmei de avocatură nu au dorit să facă niciun comentariu ieri.
Oz Minerals a avu
t consultanţă juridică din partea firmei de avocatură Muşat & Asociaţii.
La licitaţie a mai participat şi grupul olandez Dundee Holding, care deţine exploatări de cupru, aur şi argint în Bulgaria, Namibia, Canada şi Armenia.
În cursă s-a înscris iniţial şi firma Ellatzite-Med AD, deţinută de miliardarul bulgar Tzolo Voutov. Bulgarii au fost descalificaţi înainte de începerea licitaţiei din cauză că dosarul lor nu ar fi fost complet.
“Prin privatizarea acestei societăţi s-a avut în vedere continuarea activităţii de exploatare a minereului cuprifer în zona Roşia Poieni, atragerea de fonduri pentru realizarea investiţiilor tehnologice şi de mediu şi implicit păstrarea şi crearea de noi locuri de muncă, precum şi asigurarea dezvoltării pe orizontală a activităţilor industriale în zonă”, spun reprezentanţii Ministerului Economiei.
Aceştia au mai amintit faptul că statul s-a angajat faţă de Fondul Monetar Internaţional să privatizeze Cupru Min Abrud până în aprilie 2012, termen care a fost respectat.
Eugen Colda, directorul financiar al Cupru Min, declara anul trecut că din zăcământul de la Roşia Poieni, pentru care compania deţine licenţele de exploatare, se pot extrage circa 900.000 de tone de cupru, reprezentând circa 60% din rezervele de metal roşu de pe teritoriul României.
La un preţ al cuprului care în prezent se învârte în jurul nivelului de 8.320 de dolari/tonă, valoarea acestor rezerve se ridică la aproape 7,5 miliarde de dolari (5,6 miliarde de euro). Preţul cuprului este însă foarte volatil, în ultimii ani acesta variind între 2.770 de dolari/tonă, minimul atins în toamna anului 2008 pe fondul crizei, şi 10.000 de dolari/tonă, maximul din primăvara anulului trecut.
Cupru Min este la ora actuală singura zonă de unde se extrage cupru în România, în condiţiile în care cealaltă exploatare importantă, de la Moldova Nouă, a fost închisă în urma falimentului companiei, iar restul exploatărilor sunt închise pentru ecologizare. Activele Moldomin Moldova Nouă au fost anul trecut preluate de către elveţienii de la Mineco, însă tranzacţia nu a fost încă finalizată.
Marjele de profit din producţia de cupru au devenit în ultimii ani foarte atractive, după ce preţul metalului a urcat vertiginos pe bursele internaţionale de mărfuri, fapt ce a atras multe achiziţii şi investiţii în acest sector. De exemplu, Cupru Min a avut parte în prima jumătate a anului trecut de cel mai bun semestru din ultimii ani, raportând un câştig brut de 26 de milioane de lei (6,1 mil. euro), după ce vânzările au urcat la 75 de milioane de lei (17,6 milioane de euro).
Luând în calcul preţul la care a fost vândută compania, de 200,8 mil. euro, tranzacţia s-a realizat la aproximativ de 20 de ori profitul anual net al Cupru Min.
În 2010 firma a încheiat cu un câştig net de 18,8 mil. lei (4,5 mil. euro) şi o cifră de afaceri de 113,9 mil. lei (27 mil. euro) după mai mulţi ani în care s-a aflat pe pierdere din cauza cotaţiei scăzute la cupru, timp în care exploatarea a fost închisă.
Cupru Min are în prezent circa 430 de angajaţi, însă înainte de Revoluţie în companie lucrau circa 3.000 de oameni.
Producătorul de cupru este proiectat să producă circa 9.000 de tone pe an, dar în ultimii 20 de ani producţia anuală nu a depăşit cu mult nivelul de 5.000 de tone.
Potrivit conducerii companiei, Cupru Min ar putea să extragă circa 18.000 de tone de cupru pe an cu condiţia realizării unor investiţii serioase de ordinul zecilor de milioane de euro.
La un nivel al producţiei de 18.000 de tone pe an, compania ar genera afaceri de circa 150 de milioane de dolari (112 mil. euro).
Cupru Min funcţionează la ora actuală cu o tehnologie învechită şi concentraţiile mici de metal în minereul extras nu permitea până în 2010 companiei să funcţioneze pe profit.
Investiţiile mari de mediu, în valoare de circa 90 mil. euro, şi alte investiţii importante în echipamente de care compania are nevoie pentru eficientizare s-au numărat printre motivele care au determinat statul să decidă privatizarea societăţii chiar dacă activitatea a devenit profitabilă.
Până la închiderea ediţiei ministerul nu a dat ieri niciun detaliu despre cine sunt acţionarii companiei câştigătoare. La insistenţele Ziarului Financiar Ministerul Economiei a solicitat în cele din urmă firmei de avocatură Mararu&Mararu să comunice presei cine sunt acţionarii Roman Copper Corp. (Comunicatul este în facsimil.)
La finalul anului trecut Ministerul de Finanţe a propus un proiect de lege prin care să fie majorate redevenţele pentru extragerea metalelor preţioase şi a cuprului, de la 4% la 6%, în contextul privatizării Cupru Min şi a discuţiilor legate de exploatarea resurselor de aur de la Roşia Montană.
Privatizarea Moldomin a ajuns subiect de dosar penal
Compania elveţiană Mineco, care mai deţine trei exploatări miniere în Serbia şi Bosnia, a câştigat anul trecut licitaţia pentru preluarea unui alt producător de cupru important, Moldomin Moldova Nouă.
Nici despre Mineco nu există prea multe date disponibile, iar privatizarea Moldomin a ajuns subiectul unui dosar în care a fost acuzat şi reţinut chiar vicepreşedintele Curţii de Apel Timişoara, Nicolae Cătălin Şerban. Şerban ar fi promis că va interveni pe lângă colegii lui de la Secţia Comercială a Curţii de Apel Timişoara pentru a favoriza anularea contestaţiei ANAF de vânzare a producătorului de cupru Moldomin Moldova Nouă către compania elveţiană Mineco.
Fără o sentinţă favorabilă în cadrul celor două dosare, Mineco nu ar fi reuşit să preia producătorul de cupru Moldomin, care deţine drepturile de proprietate pentru o exploatare de cupru cu rezerve de circa 300 milioane de tone de minereu, din care rezervele care se pot extrage au fost evaluate la circa un miliard de euro, dacă se ia în calcul cotaţia maximă atinsă de metalul roşu în primăvara anul trecut, de 10.000 de dolari pe tonă. Între timp, preţul la cupru a coborât la 8.300 de dolari/tonă.
Mineco, care mai deţine trei exploatări miniere în Serbia şi Bosnia, a preluat anul trecut producătorul de cupru Moldomin Moldova Nouă în cadrul uneia dintre cele mai mari tranzacţii din sectorul minier românesc, dacă sunt luate în calcul şi investiţiile asumate de 150 mil. euro. Preţul plătit de firma elveţiană pentru acţiunile Moldomin nu a fost făcut public. Tranzacţia a fost contestată de ANAF care este principalul creditor al Moldomin. Potrivit informaţiilor din presă, Iacob Chişărău, directorul Moldomin Moldova Nouă, ar fi fost cel care l-a denunţat pe judecător în cazul traficului de influenţă.
Adauga comentariu