“O bună guvernare nu mai poate exista…fără propagandă, aşa cum nici propaganda nu poate exista fără o bună guvernare.”
Citatul de mai sus aparţine celui care a dus propaganda pe noi culmi, Joseph Goebbels, adevărul, spus chiar şi de cele mai sinistre personaje, rămâne adevăr. Atât timp cât rămân aceleaşi condiţii tehnice. Citatul e luat de aici.
Iar Joseph Goebbels are dreptate, nu poţi guverna bine fără propagandă, dar e la fel de adevărat că nu poţi avea o propagandă eficientă dacă nu guvernezi bine. Cine are urechi de auzit, aude. Dacă nu are urechile astupate de propagandă, de propria propagandă.
E o poveste, reală, din septembrie 1929, din Statele Unite. Pe 3 septembrie Dow Jones a avut cea mai mare valoare. Unul din cei mai mari jucători la bursă, Jesse Livermore, “Great Bear of Wall Street”, paria pe căderea valorii acţiunilor, simţea când preţurile erau prea mari.
Pe 5 septembrie 1929, un economist obscur până în acel moment, Roger Babson a ţinut un discurs în care spunea:“Sooner or later a crash is coming, and it may be terrific.”.
Era a treia oară când spunea aceste lucruri, prima şi a doua oară nimeni nu-l băgase în seamă. Un Roubini avant la lettre. De ce de data asta a fost un boom de presă? Pentru că Livermore a avut grijă să-l facă un boom. Şi acţiunile au început să scadă instantaneu, Livermore a făcut încă o avere, Babson a avut dreptate şi a rămas relativ celebru. Un bun început pentru o criză mondială.
Dar nu discursul lui Babson sau artificiile lui Livermore au prăbuşit piaţa, era, pur şi simplu, nesustenabilă (ca să folosesc un termen la modă).
În ziua de azi, a Internetului, e imposibil să mai faci propagandă dacă nu guvernezi bine, poţi să cumperi toată mass-media clasică. Iar Cassandre economice sunt la fiecare colţ de blog.
Am să sar peste mentalităţile ruso-iraniano-chineze, ştiu că plac multora din aşa-zisele democraţii, inclusiv la noi e un grup voios care vrea să astupe gura Internetului, şi o să spun că Internetul a adus adevărul pe masa fiecăruia.
Oferta e atât de mare că fiecare are de unde să aleagă. Mogulul a murit, în tastatura fiecărui blogăr stă bastonul de mogul. Presa a devenit un domeniu democratic, nu am spus mai bun, doar democratic.
De ce am făcut toată această lungă introducere? Pentru că anul care vine este, şi pe plan local, dar mai ales mondial, un an în care totul se va juca pe Internet, totul. De la salvarea zonei Euro la alegerile din USA, opinia Internetului va face diferenţa.
Nu prin propagandă o să se facă diferenţa, prin adevăr. Cine nu o să ţină cont de asta o să piardă. Internet şi adevăr.
Sărbători fericite!
Bine spus “în tastatura fiecărui blogăr stă bastonul de mogul”. Exact așa și este!
Nu stă nici un baston de mogul în tastatura cuiva. Este complet eronat. Dacă eşti adevărat real mogul, adică ai un vectoe în mass-media, da, poţi schimba ceva. Dar dacă te afli la tastatură, oricând ţi se poate închide gura. Pentru că spre deosebire de real, virtualul este la mâna celor care îl au. Adică îţi pot bloca IP-ul sau îţi pot şterge orice publici pe internet fără voie de la împărăţie. Că lumea deja este îndoctrinată cu internetul, că e liber, că bla,bla, este o simplă abureală. Cine are cap îşi de seama de realitate. Să jure un singur internaut “să moară Cipilean”(sic) că a împrăştiat în blogosferă, în afară de amici, ceva care să dea la gioale sistemului. Până şi internetul are doctrina lui, adică fiecare pentru el, arată celorlalţi ce “dăştept” eşti tu ca să fii faimos. Că faima te duce la poarta zeului BAN, exact zeul de care îţi vorbesc toţi şi la care vrei şi tu să ajungi. Realitatea, pe care mulţi se fac că nu o văd, ne arată că propaganda are efecte acolo unde este susţinută de o “felie de pâine”. Să-l văd pe ăla care face propagandă unor oameni cu burta goală şi merge să-i îndoctrineze cu mâna goală. Dar nouă oamenilor ne place să visăm, să ne credem fiecare dintre noi un nou Mesia. Ar trebui ca fiecare om, să gândească şi când stă pe budă, nu doar să savureze plăcerea defecaţiei.