Politică

Interes mare pentru privatizarea CFR Marfa?

cfr_marfaSă pierzi jumătate din cota de piață în aproape zece ani, pare a fi un lucru ușor nefiresc. Doar la prima vedere. Pentru că, în detaliu, lucrurile capătă un alt înțeles.
Luate pas cu pas, etapele din „involuția“ operatorului nați­onal de transport de marfă pe calea ferată, CFR Marfă, au fost previzibile în contextul unei concurențe crescute din partea operatorilor privați. Așa că, despre o companie evaluată în 2004 la peste un miliard de euro, se vorbește acum în termeni de „câteva sute“. Și atunci, este clar că prețul de circa 180 milioane de euro (aproape 800 milioane de lei) de la care va porni licitația pentru pachetul de 51% din acțiunile CFR Marfă nu mai miră pe nimeni.
„Iar miza acestei privatizări este mare. Să nu uităm că, deși a ajuns la o cotă de piață de aproximativ 45%, comparativ cu peste 90% în 2004, totuși rămâne cel mai mare jucător“, face o precizare Ștefan Roșeanu, consultant pe segmentul de transport feroviar la Bruxelles. Mai pe înțelesul tuturor, în 2004, compania era avantajată de faptul că piețele nu erau liberalizate și era foarte ușor „să fii un jucător dominant“. Bineînțeles, lucrurile ar fi stat cu totul diferit dacă „pașii privatizării“ nu s-ar fi oprit după mandatul lui Miron Mitrea (n.r. – a fost ministru la Transporturi în perioada 2000 – 2004). Cu mențiunea că ideea privatizării a fost lansată pentru prima dată în 2003, când piața nu era liberalizată. „Este clar că statul ar fi încasat atunci o sumă bună din vânzarea a 51% din acțiuni“, mai face o scurtă precizare Roșeanu. Vânzarea companiei a fost readusă în discuție șase ani mai târziu, pe vremea ministrului Radu Berceanu, motivul invocat atunci fiind „eficientizarea“.

Companii mari, interesate

Și așa mai departe. O idee care s-a plasat apoi în proiect și a ajuns în punctul de astăzi: „patru mari companii sunt deja interesate să participe la privatizare“. Este cea mai recentă declarație despre potențialii investitori și îi aparține șefului Guvernului, Victor Ponta. „La această privatizare nu pot participa tot felul de oameni, cum a fost în cazul Oltchim. Până la board-ul FMI, din luna iunie (n.r. – CFR Marfă va fi scoasă la licitație în iunie), o să avem procedura finalizată“, a explicat premierul. Sau, dacă ar fi să ne luăm după declarațiile actualului ministru al transporturilor, Relu Fenechiu, „27 de companii s-au interesat de CFR Marfă, iar alte opt sunt foarte importante“.

De altfel, potrivit reprezentanților  CFR Marfă, „un mare interes există din partea unor jucători din Germania, Austria, Italia și Cehia“. Mai mult, sunt zvonuri legate de un fond de investiții din Rusia și un altul din Elveția. Însă, când vine vorba de nume, un lucru e sigur: Grup Feroviar Român (GFR), care face parte din Grampet, deținut de omul de afaceri Gruia Stoica. „Noi am cumpărat caietul de sarcini şi sunt şanse să depunem ofertă şi pentru cumpărarea acestei societăţi“, spunea Stoica. Cu o mențiune: GFR este cel mai mare transportator privat de marfă, într-o piață a transportului feroviar estimată de analiști la circa 1,2 miliarde de euro, ca valoare.

Ce avantaje are CFR Marfă?

Mai concret, ce câștigă CFR Marfă din vânzarea a 51% din pachetul de acțiuni către un investitor strategic sau către un grup de investitori? Foarte pe scurt: va deveni mult mai activ pe piața de transport, se va repoziționa, își va reevalua portofoliul de clienți, va păstra doar acele activități care îi vor aduce profit și nu va mai pierde din cota de piață. „La un operator privat, viteza de reacție este alta. Practic, în momentul în care se va privatiza, CFR Marfă va deveni un concurent feroce pentru operatorii feroviari privați. Acum, CFR Marfă nu este un astfel de operator“, explică și Gabriel Stanciu, director general al Alstom Transport România. Dar nici sarcina investitorului nu va fi ușoară: fără a intra în amănunte legate de istoricul operatorului feroviar – venituri în scădere și datorii de 1,8 miliarde de lei –, noul proprietar majoritar va trebui să pună la punct un plan de investiții care să aibă ca efect direct transformarea societății într-o companie profitabilă.

„Depinde de politica pe care o va duce în acest sens: de exemplu, dacă vorbim de o companie de genul Deutsche Bahn, care este cel mai mare jucător feroviar din Europa, atunci probabil că va veni cu propriul parc de vagoane și locomotive, la mâna a doua, modernizat. De ce să avem doar tramvaie second hand din Europa de Vest? Să avem și vagoane, care cu siguranță vor fi mai bune decât ce are acum CFR Marfă“, spune proprietarul unei companii concurente pentru CFR Marfă, care dorește să-și păstreze anonimatul. Altfel, necesarul de investiții ar putea ajunge la sute de milioane de euro, în achiziții, modernizări, pregătirea angajaților.

„Bineînțeles, despre discuțiile privind investițiile în infrastructură, evaluate la peste zece miliarde de euro, nimeni nu vorbește. Nu de alta, dar acum viteza comercială este de 29 km la oră. Sunt foarte multe zone cu restricții“, mai spune proprietarul companiei concurente. Și-a amintit chiar cazul unui marfar care a parcurs distanța de la Constanța la București, 225 km, în 24 de ore, ceea ce înseamnă o viteză de 10 km la oră. „Dar aici este o altă poveste, cu implicații mult mai adânci“, conchide el. În prezent, din cei 11 km de rețea de linii deschise, în jur de 3.500 km sunt închiriate către firme private, restul fiind administrate de CFR SA. Punctual, cei mai cunoscuți transportatori privați, pe acest segment sunt GFR, Servtrans, Unifertrans, DB Schenker Rail, Transferoviar Grup și Cargo Trans Vagon. Toți aceștia, împreună cu alți câțiva necunoscuți, împart cealaltă jumătate din piață.

Ce își dorește statul

Revenind, ministrul transporturilor spune că există şi „condiţionalităţi sociale“, statul fiind interesat ca investitorul care va prelua controlul CFR Marfă să păstreze cât mai mulţi salariaţi care lucrează în prezent acolo. „Această privatizare şi evaluarea acestei companii sunt făcute în contextul în care noi vom transforma în acţiuni toate datoriile pe care compania le are la statul român, până la privatizare“, a detaliat oficialul. Cu o precizare: Comisia Europeană consideră transformarea obligaţiilor financiare în acţiuni ajutor de stat, care nu este permis decât în contextul privatizării. Altfel, termenul de depunere a documentației de participare la etapa de precalificare a fost prelungit până la 8 mai, de la 22 aprilie, iar termenul final pentru deschiderea ofertelor și desemnarea câștigătorului este 20 iunie. „Probabil că imediat după Paște, vor depune toți ceilalți“, punctează vag reprezentații CFR Marfă, fără a intra în amănunte. Și, luând în calcul ultimele modificări anunțate de Ministerul Transporturilor, este posibil chiar să existe surprize din partea unor investitori români. Mai concret, au fost modificate două dintre condiţiile impuse de criteriile de precalificare în cazul persoanelor care participă în cadrul unui Grup de Investitori.

Astfel, aceste condiţii prevăd, printre altele, deţinerea, de către unul sau mai mulţi membri ai grupului de investitori, a unei licenţe de transport de marfă, care anterior nu era specificată. O altă modificare vizează faptul că, în cazul persoanelor care participă în cadrul unui Grup de Investitori, membrii Grupului care îndeplinesc cerinţa anterioară vor trebui să aibă, cumulat, o cifră de afaceri medie anuală, în ultimii trei ani, de cel puţin 30 milioane de euro. În anunţul anterior, această cerinţă privind cifra de afaceri era impusă doar acelui membru din Grupul de Investitori care deţine licenţa de transport marfă şi nu cumulat. Rămâne de văzut cum va arăta lista scurtă cu potențialii investitori. Mai sunt doar câteva zile.

La această privatizare nu pot participa tot felul de oameni, cum a fost în cazul Oltchim. Până la board-ul FMI, din iunie, o să avem procedura finalizată.
Victor Ponta, primul ministru

CFR MARFĂ, câteva cifre

1,8 Mld. lei reprezintă datoriile CFR Marfă. Din acest total, 600 mil. sunt la bugetul de stat;

1,2 mld. lei au fost veniturile CFR Marfă în 2012, aproape de valoarea înregistrată în 2011;

906 mil. lei reprezintă valoarea totală a activelor imobilizate ale CFR Marfă. Activele circulante se ridică la o valoare de 512 mil. lei;

800 mil. lei este prețul de pornire a licitației pentru 51% din acțiuni;

45% este cota de piață a companiei estimată de analiști, jumătate din ceea ce deținea în urmă cu 10 ani.
CFR marfă, câteva cifre.

Autor: Senica Micu

Sursa: capital.ro