Exploatarea gazului de şist continuă să facă obiectul dezbaterilor contradictorii, stimulate de apariţia a noi şi noi opinii referitoare nu doar la metoda fracturaţiei hidraulice, cât mai ales la rentabilitatea economică a exploatării acestei mult lăudate surse de energie. Săptămânalul britanic “The Economist” publică o analiză, de fapt un bilanţ al avantajelor şi dezavantajelor economice ale exploatării gazului de şist în SUA, material ce a atras atenţia presei internaţionale. Nimeni, subliniază “The Economist”, nu neagă faptul că extracţia de gaz şi petrol de şist a transformat economia americană. Producţia americană de gaz de şist a crescut, din 2005 până în prezent, cu o treime, iar cea de petrol de şist cu 30%. La finele acestui an, Statele Unite vor ajunge pe primul loc în lume la producţia de gaz şi petrol de şist, depăşind Rusia şi Arabia Saudită, producătoare de gaze naturale şi petrol brut. Potrivit unor previziuni McKinsey, până în 2020, gazul şi petrolul de şist vor aduce Produsului Intern Brut american, anual, un plus de 2 până la 4%. Totul, legat de activităţile de extracţie, construcţie de drumuri, de conducte, de construcţia de porturi necesare exportului de gaz şi petrol de şist în continuă creştere.
Iluzii pierdute
Cu toate acestea, subliniază “The Economist”, de ceva vreme, în afara ecologiştilor, au început să apară tot mai mulţi sceptici în privinţa beneficiilor reale ale gazului de şist. Patronul companiei Shell, Peter Voser, declara recent că unul din marile sale regrete, ca petrolist, este faptul că a investit 24 miliarde de dolari în forajele pentru prospectarea şi exploatarea gazului de şist. Vara trecută, compania sa a oprit investiţiile şi şi-a redus obiectivele în domeniul producţiei. O altă companie, BHP Billiton, care în 2011 a cheltuit 20 milioane de dolari în acelaşi domeniu, a anunţat luna trecută că scoate la licitaţie jumătate din gazul şi petrolul de şist pe care le deţine în Texas şi New Mexico, rezerve pe care le considera puţin rentabile. Investiţiile sunt enorme şi, dat fiind preţul de vânzare scăzut, randamentul este mic, o tendinţă ce se anunţă similară şi în anii următori. Circa 12 directori ai unor societăţi mai mici americane, specializate în energiile neconvenţionale, informează de asemenea “The Economist”, au fost concediaţi, fiind victime ale deciziilor unor investitori nemultumiţi de rentabilitatea producerii gazului de şist.
Autor: Maria Capitaine
Sursa: Curierul National
Miza gazelor de şist nu este profitul imediat. Învestiţiile de explorare şi exploatere a gazelor de şist urmăresc profituri viitoare:
– poluarea şi distrugerea pânzei freatice în vederea centrării producţiei agricole în alte zone şi monopolul asupra apei potabile îmbuteliate, din care se poate scoate un profit enorm pentru că cine poate sta măcar o zi fără apă de băut?
– acapararea terenurilor cu cantitţi mai mari de gaze de şist în vederea eploatărilor ulterioare (peste 50-100 ani) când preţul de vânzare şi tehnologia nepoluantă le vor aduce la pragul de profitabilitate.