Analize și opinii Cultură și Familie Extern Politică

INCEPE CENZURA INTERNETULUI! Romania a semnat ACTA. In Polonia internautii au PROTESTAT in strada

polonia actaHotnews: VIDEO Romania a semnat ACTA: organizatiile pentru drepturile utilizatorilor de internet protesteaza, Anonymous promite noi atacuri informatice

Romania, alaturi de alte 21 de state din Uniunea Euorpeana, a semnat astazi la Tokyo controversatul acord ACTA, legat de protejarea proprietatii intelectuale pe internet, care contine o serie de prevederi contestate de organizatiile pentru protectia drepturilor utilizatorilor de internet si a intimitatii acestora.

Electronic Frontier Foundation, unul dintre cele mai vocale grupuri de aparare a drepturilor internautilor, afirma ca prevederile noului acord, care includ monitorizarea comunicatiilor persoanelor private de catre entitati comerciale, incalca normele internationale privind drepturile omului. Intr-un interviu acordat Wired, grupul de hackeri Anonymous a promis sa raspunda in forta prin noi atacuri asupra site-urilor guvernamentale din intreaga lume.

Ce este ACTA

ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) este un acord multilateral care propune o serie de standarde internationale pentru aplicarea drepturilor de proprietate intelectuala. Acordul a fost negociat la nivel global intre mai multe tari europene, SUA, Australia, Coreea de Sud si Noua Zeelanda, printre altele. Tratatul nu se refera doar la pirateria online, cum e cazul SOPA, ci acopera si comertul cu produse contrafacute. Conform unui document intocmit de accessnow.org, ACTA este o amenintare la adresa drepturilor utilizatorilor pentru ca:

  • ACTA ii forteaza pe furnizorii de Internet sa desfasoare activitati de supraveghere la nivelul retelelor proprii si sa puna la dispozitia detinatorilor drepturilor de proprietate intelectuala datele personale ale presupusilor faptuitori.
  • Extinderea raspunderii intermediarilor ii va determina pe furnizorii de Internet sa desfasoare activitati de supraveghere la nivelul retelelor proprii si sa implementeze mecanisme intruzive de identificare a presupusilor infractori, cum ar fi monitorizarea la scara larga a comunicatiilor prin utilizarea procedurii de “deep packet inspection”, permitand astfel incalcarea grava a vietii private a utilizatorilor. Practic, proprietarii drepturilor de copyright vor avea posibilitatea sa obtina informatii private despre utilizatorii de internet, fara sa aiba nevoie de mandate ale judecatorilor.

Conform accessnow.org, ACTA risca sa aiba implicatii grave generate de faptul ca nu reuseste sa stabileasca un echilibru intre protectia drepturilor de proprietate intelectuala si apararea drepturilor fundamentale ale societatii, ca intreg, cum ar filibertatea de exprimare, liberul acces la informatie si cultura si viata privata.

Parlamentul European a subliniat deja, in cadrul unui studiu asupra Acordului, aspectele problematice ale acestuia, inclusiv cele de natura juridica, mentionand ca este “dificil de stabilit care sunt avantajele semnificative pe care ACTA le ofera cetatenilor UE in plus fata de cadrul international existent.”

ACTA isi propune sa creeze o noua institutie, “Comisia ACTA“, fara sa defineasca insa obligatiile sau garantiile necesare pentru ca acest organism sa functioneze intr-o maniera deschisa, transparenta si inclusiva, care sa permita exercitarea unui control public asupra actiunilor sale, mai noteaza accessnow.org.

Anonymous reactioneaza

Dupa mai multe zile de atacuri asupra retelelor guvernamentale poloneze, grupul Anonymous a afirmat intr-un interviu publicat in revista Wired ca va continua hartuirea electronica a autoritatilor din intreaga lume, cat timp legi precum ACTA, SOPA sau PIPAvor fi pe masa de discutii.

Dintre tarile membre UE, doar Olanda, Estonia, Cipru, Slovacia si Germania au refuzat semnarea tratatului. Totusi, acesta nu va putea intra in vigoare decat daca este aprobat la nivelul intregii Uniuni Europene. Votul va avea loc in luna iunie, iar in cazul in care tratatul va fi respins, adeziunile celor 22 de state care au semnat ACTA vor fi lipsite de efect.

Manifestaţii îndreptate împotriva semnării de către Polonia a Acordului multilateral antipiraterie (Anti-Counterfeiting Trade Agreement, ACTA) au strâns miercuri seară mai multe mii de persoane în diferite oraşe ale ţării. La Kielce (centru),manifestaţia ce reunea aproximativ 1.000 de tineri s-a transformat în ciocniri violente.Protestatarii au distrus maşini şi au atacat forţele de ordine, a anunţat postul de televiziune TVN24, scrie Agerpres. Manifestaţii paşnice au avut în diverse locuri din Polonia, la Wroclaw (sud-vest), Szczecin (nord-vest), Olsztyn (nord-est) şi Bialystok (nord-est).

Mai multe sute de mii de persoane s-au înscris pe Facebook în grupările care se opun ACTA.Protestatarii se tem că aderarea la ACTA, ce are ca scop instituirea unor standarde internaţionale pentru protecţia proprietăţii intelectuale, va crea o ameninţare pentru libertatea de exprimare pe Internet şi pentru viaţa privată şi va conduce la închiderea a numeroase site-uri.

Ei reproşează guvernului că a decis să semneze acest acord fără să consulte toate mediile implicate. Premierul polonez, Donald Tusk, a anunţat marţi că l-a autorizat pe ambasadorul în Japonia să se semneze acest document joi, la Tokyo. Valul de proteste urmează unui week-end marcat de atacuri ale grupărilor de piraţi Anonymous şi “Polish Underground” împotriva site-urilor guvernamentale, printre care al preşedinţiei Poloniei, prim-ministrului, parlamentului, Ministerului de Externe şi al celui al Culturii.

Statele din Uniunea Europenă au semnat astăzi, în Japonia, tratatul internaţional ACTA, care reglementează produsele contrafăcute şi-şi întinde influenţa şi asupra pirateriei online.Conform site-urilor de specialitate, ACTA va reduce libertăţile pe internet.

Printre ţările care au semnat tratatul la Tokyo se numără Polonia,Franţa, Finlanda, Irlanda, Italia, Portugalia, România, Grecia şi acelelalte 21 de ţări ale Uniunii Europene, anunţă Associated Press. Până acum ACTA fusese semnată de Australia, Canada, Japonia, Coreea de Sud, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore şi Statele Unite ale Americii.

De ce se teme lumea de ACTA (Anti Counterfeiting Trade Agreement)?

După amânarea dezbaterilor pentru SOPA şi PIPA, legile americane împotriva pirateriei, activiştii pentru libertatea internetului şi-au găsit un nou adversar. ACTA este un tratat internaţional împotriva încălcării drepturilor de autor şi ar putea acţiona mai dur decât orice altă lege existentă, deoarece este semnată la nivel global şi va putea fi impusă.

Site-ul La Quadrature du Net, un grup care susţine drepturile şi libertăţile cetăţenior internetului şi menţinerea regulilor iniţiale ale spaţiului virtual: libera circulaţie a informaţiei, a selectat o parte din articolele tratatului care ar putea ameninţa libertatea utilizatorilor şi ar putea aduce o epocă neagră în istoria lumii virtuale.

Act inspirat de legislaţia franceză

ACTA acţionează prin impunerea de presiuni legale şi financiare asupra furnizorilor de internet, situaţie similară cu legile actuale din Franţa, unde utilizatorii prinşi de mai mult de trei ori descărcând fişiere piratate de pe internet au conexiunea închisă pentru o perioadă de timp, iar apoi se pot da sancţiuni asupra lor.

Astfel, scrie La Quadrature du Net, articolul 27.3 din ACTA vorbeşte despre „cooperarea” dintre deţinătorii de drepturi de autor şi furnizorii de internet.Aceste mecanisme sunt numite de comisiile europene „măsuri extrajudiciare” sau „alternative la tribunal”.Astfel, persoanele private şi organizaţiile de acest fel ar putea înlocui poliţia şi autorităţile în impunerea măsurilor punitive.

În articolul 27..4, ACTA stipulează că deţinătorii de drepturi de autor pot să obţină date personale ale utilizatorilor acuzaţi de încălcarea legilor, fără decizia unui judecător. În acest fel, tratatul strecoară o breşă gravă de intimitate. Articolul de lege nu obligă, dar ar putea fi schimbat în viitor prin amendamente. De asemenea, sancţiuni civile ar putea fi impuse împotriva intermediarilor tehnici (furnizori de internet) pentru ca aceştia să accepte cooperarea.

Articole vagi

În plus, tratatul internaţional vorbeşte despre despăgubiri, dar acestea sunt aproape fixe, nevăzând gravitatea faptelor. Textul doreşte impunerea unor daune „prestabilite” şi, de asemenea, „daune adiţionale”, adică daune care nu se bazează pe cuantumul profitului pierdut de către deţinătorii de drepturi.

Articolul 23.4 impune sancţiuni penale pentru „ajutorul şi încurajarea” încălcării drepturilor de autor. Astfel, mai există o metodă de a forţa furnizorii de internet să coopereze sub posibilitatea de a fi anchetaţi pentru încurajarea pirateriei. De asemenea, nu se poate spune dacă încurajare înseamnă şi transmiterea de linkuri sau simple articole pe bloguri despre site-urile care oferă fişiere piratate. În plus, adaugă La Quadrature du Net, sancţiunile penale nu se impun într-un acord „comercial”, ceea ce se doreşte ACTA.

Iar în articolul 23.1 se stipulează că sancţiunile penale ar trebui aplicate pentru infracţiuni la scară comercială. Termenul este vag, deschis la interpretări şi nu se ştie dacă se poate aplica şi la simpla împărtăşire între utilizatori, doar pentru scopul de a asculta muzică sau a privi filme şi nu doar la cei care facilitează acest lucru prin platformele sale.

Alte informaţii

Negocierile au fost ţinute în secret până în 2008 şi nu sunt conduse de nicio organizaţie internaţională. Acordul care ar putea pune capăt libertăţii pe internet se ascunde în spatele contrafacerii produselor farmaceutice, dar poate fi aplicat şi la domeniul drepturilor de autor de pe internet. În plus, unele surse au spus că autorităţile ar urma să aibă voie autorităţilor de control de pe aeroporturi şi de la frontiere să facă cercetări arbitrare asupra laptopurilor şi calculatoarelor personale, pentru a căuta conţinut multimedia piratat. Dacă se descoperă astfel de fişiere, călătorii ar putea fi amendaţi, iar aparatura confiscată.

Citeşte aici documentul final al tratatului ACTA

Viitorul lumii virtuale europene se decide în iunie în Parlamentul European

Tratatul ACTA a fost semnat astăzi de 22 de ţări din Uniunea Europeană. Totuşi, cinci ţări au rezistat şi au refuzat să se alieze acestui act despre care se spune că va limita libertăţile de pe internet. Olanda, Estonia, Cipru, Slovacia şi Germania sunt singurele ţări UE care nu au aderat la ACTA.

Cu toate acestea, finalul unei ere virtuale de libertate nu va putea fi pus în practică în Europa şi implicit în România până când Parlamentul European nu va ratifica o lege specială. Reprezentanţii UE au declarat că semnarea ACTA nu va însemna modificarea majoră a legislaţiei europene, mai ales că unele propuneri iniţiale au fost refuzate: deconectarea utilizatorilor de internet dacă sunt descoperiţi descărcând fişiere ilegale şi sancţiuni penale pentru cei care folosesc o cameră foto sau video în interiorul cinematografelor.

Votul Parlamentului European va avea loc în iunie, iar dacă legea nu poate intra în vigoare atunci, semnăturile celor 22 de state membre UE nu vor putea fi puse în practică. Tratatul va fi discutat în februarie sau la începutul lui martie în Comitetul Internaţional de Comerţ al Uniunii Europene şi apoi votat în interiorul acestuia în mai, scrie site-ul zdnet.co.uk.

Abia între 11 şi 14 iunie, dacă tratatul va trece de Comitetul de Comerţ, parlamentarii europeni vor vota în plen introducerea legii sau nu.

  • Presseurop:

“Internet modelează identitatea tinerilor”

Anunţul guvernului, cum că ar fi pe punctul de a semna tratatul anti-piraterie ACTA, a provocat proteste masive, dar paşnice, în Polonia. Câteva mii de tineri au organizat un miting, marţi, în Varşovia. Antropologul specializat în Internet, Piotr Cichocki, explică de ce.

Grzegorz Szymanik: Ce înseamnă Internet pentru tineri?

Piotr Cichocki: am făcut odinioară cercetări despre site-ul comunităţii Grono [o reţea socială poloneză similară cu Facebook], observând felul în care utilizatorii săi îşi crează identităţi virtuale prin intermediul profilurilor. Mulţi se prezentau prin trimiteri reprezentative. În loc de a scrie despre ei-înşişi, ei postau citate din cărţi sau melodii. Sau link-uri spre videoclipuri YouTube sau fişiere MP3. Identitatea lor era împletită din mai multe simboluri colectate de pe web.

Ce înseamnă acest lucru? Că informaţia on-line dă formă identităţii utilizatorilor. Că le oferă material de construcţie. Iar tinerii împărtăşesc ceea ce descoperă. A-i împiedica să facă acest lucru ar fi ca o amputare de identitate. Ei protestează pentru că se tem că ACTA le poate eticheta drept piraterie alegerile lor existenţiale şi libera exprimare a identităţii. Se tem cu adevărat că cineva vrea să le confişte o parte a identităţii lor.

antifa-polandDe aceea toată lumea protestează, indiferent de simpatiile politice: tinerii de toate culorile politice, atât Antifa [o grupare anti-fascistă] cât şi mişcările de extremă dreapta. Pentru ei, internetul este un mediu în care evoluează, adunând informaţii despre ceea ce îi interesează, şi care îi modelează din punct de vedere politic. Şi ei vor ca Internetul să rămână astfel.

Şi cum stau lucrurile cu dreptul de autor?

Aceşti tineri nu văd ca fiind furt ceea ce fac ei pe web. Dacă ceva este acolo, îl utilizează. Se poate considera acest lucru ca o încălcare a legii?

Ar trebui luat ca atare. Pentru că este furt.

E furt, dar nu se pot folosi aceiaşi termeni cu informaţia sau cultura şi cu bunurile materiale. Modul în care vânzarea şi schimbul de cultură este perceput astăzi pare a fi o invenţie destul de nouă. Henry Jenkins a descris fenomenul după exemplul culturii Statelor Unite. El a formulat, în secolul al-XIX-lea, ideea unei culturi care nu avea proprietar. Cântecele erau schimbate între sate şi baladele populare refoloseau materiale din texte literare.

Profesionalizarea şi rezervarea conţinutelor a apărut odată cu industria culturii. Cântăreţii au devenit interpreţi, şi faptul că piesele lor erau difuzate la radio şi TV şi ascultate după înregistrări a condus la această situaţie. Lucrurile s-au schimbat din nou când s-au răspândit calculatoarele personale, care permit utilizatorului să editeze orice sunet, imagini, text, să le mixeze, remixeze, împărtăşească cu alţii. Cultura de comunitate la îndemâna tuturor se întoarce şi industria culturii este în pericol. Elaborarea creativă de tot felul de producţii online este pe marginea legalităţii. Dar poate noţiunea de legalitate nu mai este acordată cu realitate? Relaţiile dintre producţie şi consum se schimbă şi nu ştim în ce direcţie va evolua situaţia.

Soluţii legislative, precum ACTA, împotriva cărora protestează majoritatea utilizatorilor Internet, încearcă să împingă la limită linia de frontieră, astfel încât să stimuleze profiturile producătorilor industriali, pentru a proteja şi amplifica valoarea rolurilor lor.

Dar artiştii vor muri de foame.

Artiştii ei-înşişi caută canale de distribuţie noi sau alternative, independent de marile corporaţii, după cum reiese din publicaţiile pe internet ale unor artişti precum Radiohead sau succesul imens al portalurilor de vânzare directă de muzică precum bandcamp.com.

S-a tot vorbit despre ACTA în ultimele zile. Grupul Anonymous blochează site-urile guvernului polonez. Site-urile populare îşi înnegresc paginile. Utilizatorii crează efecte vizuale. Portalurile scriu. Guvernul comentează. Erau oare utilizatorii Internetului conştienţi de puterea lor înainte de aceste evenimente?

Dacă vorbim despre grupul acel restrâns care a făcut tot zgomotul, ingineri software şi hackeri care fac chestii politice după orele de birou, despre acei oameni care se identifică cu software-ul liber – atunci răspunsul este da. Oricine ar fi aceştia, ei ştiu foarte bine cum să modifice codurile, cum să navigheze pe Web. Ei au crescut cu acesta. Acum nu îşi petrece numai timpul liber acolo, ci şi învaţă şi lucrează pe Web.

Concluzia optimistă este că avem mulţi programatori talentaţi.

Şi publicul acestui spectacol? În trecut ieşeaţi în stradă, astăzi puteţi ajuta inundând (flood) site-ul cu vizite şi posturi pentru a le bloca. Aşa oare începe să se alcătuiască o comunitate a Internetului?

Începe să răsară ca răspuns, ca opoziţie la aceste presiuni. Numitorul comun este protestul împotriva restricţiilor care le pot afecta viaţa lor de zi cu zi, care le pot limita participarea lor la lume. Într-un caz extrem, s-ar putea chiar transforma în ceva de genul Solidarnosk, din 1980 Mase sociale din medii diferite se adună sub un singur slogan deoarece sistemul politic a lovit bazele-înseşi ale vieţii lor. Deoarece pentru ei este ceva absolut elementar.

sursa: razbointrucuvant.ro

Despre autor

contribuitor

comentarii

Adauga un comentariu

  • Ma gandieam daca exista un precedent istoric despre ceea ce se vrea prin legiferarea cenzurii internetului.
    Daca este adevarat ca ”nu este nimic nou sub soare” dupa cum zice biblia si Mihai Eminescu, atunci ar trebui sa gasim acest precedent istoric. Trebuie sa scrutam orizonturile istoriei si sa vedem daca exista vreun indiciu legat de aceasta.

    Poate ca vi se va parea un pic cam exagerat dar cred ca l-am gasit in cartea lui Daniel.Asta e valabil doar in cazul in care legea se va indrepta impotriva celor care deschid fereastra ca si formatori de
    opinie,patrioti.
    Activisti,extremisti dupa parerea lor.

    ”Toate căpeteniile împărăţiei, îngrijitorii, dregătorii, sfetnicii şi cârmuitorii sunt de părere să se dea o poruncă împărătească, însoţită de o aspră oprire, care să spună că oricine va înălţa, în timp de treizeci de zile, rugăciuni către vreun dumnezeu sau către vreun om, afară de tine, împărate, va fi aruncat în groapa cu lei.
    Acum, împărate, întăreşte oprirea şi iscăleşte porunca aceasta, pentru ca să nu se poată schimba, după legea mezilor şi perşilor, care, odată dată, rămâne neschimbată.”
    În urma celor de mai sus, împăratul Darius a scris porunca şi oprirea.
    Când a aflat Daniel că s-a iscălit porunca, a intrat în casa lui, unde ferestrele odăii de sus erau deschise înspre Ierusalim, şi de trei ori pe zi îngenunchea, se ruga şi lăuda pe Dumnezeul lui, cum făcea şi mai înainte.”- Daniel 6:7-10