Politică

În 2010, România trebuie să plătească băncilor 12 mld. euro

Din total, două miliarde de euro reprezintă valoarea dobânzilor care trebuie plătită. Diferenţa de 10 miliarde va fi, cel mai probabil, plătită prin noi împrumuturi.

Anul viitor România va trebui să plătească bancherilor circa 12 miliarde, adică circa un sfert din încasările totale ale statului, fie pentru a achita o parte din datoria publică, ajunsă la scadenţă, fie pentru dobânzi. În 2011 însă serviciul datoriei publice (banii pe care statul trebuie să îi plătească băncilor) va atinge suma de 14,5 miliarde de euro.

O parte din datorie ar putea fi rostogolită, respectiv acoperită cu un împrumut nou, însă rămâne de văzut la ce dobândă. Economiştii susţin că, inevitabil, fie că e vorba despre scăderi de pensii şi salarii sau majorări de taxe, viitorul Guvern va trebui să taie în carne vie pentru a se încadra în condiţiile impuse de FMI şi pentru a scăpa de capcana îndatorării excesive.

Cel mai mare împrumut din istoria recentă

Finanţele au luat joi de la bancherii locali cel mai mare împrumut al României din ultimii 20 de ani, intern sau extern (excluzând acordurile cu instituţiile financiare), de 1,4 miliarde de euro, echivalentul a peste 1,2% din PIB, respectiv din valoarea totală a economiei locale. Valoarea iniţială anunţată de Finanţe pentru acest împrumut este de 500 de milioane, bancherii oferind la licitaţie nu mai puţin de 1,76 miliarde de euro.

Deşi dobânda este relativ bună, adică 4,25%, circa 60 de milioane de euro, faţă de 5,25% la cel mai recent credit al statului luat în euro, scadenţa este de un an, ceea ce înseamnă că în toamna lui 2010 fie se plăteşte datoria, fie statul se împrumută din nou pentru a putea să o acopere. “Riscul intrării în spirala îndatorării este foarte mare. Când unei ţări îi vine scadenţa la plată, ea are două opţiuni. Dacă are bani plăteşte, dacă nu, rostogoleşte datoria, respectiv face un împrumut nou pentru a-l plăti pe cel vechi”, a declarat pentru Gândul Daniel Dăianu, fost ministru de Finanţe.

“Contează foarte mult însă condiţiile în care are loc această rostogolire, respectiv dobânda la care se face, care depinde mai ales de credibilitatea României, ce trebuie câştigată prin măsuri ferme de respectare şi reducere apoi a deficitului bugetar”, a adăugat el.

Tăierea pensiilor şi a salariilor pare inevitabilă

Creditul record de joi se adaugă însă la alte circa şase miliarde de euro împrumutate de către Finanţe în ultimii ani care au o scadenţă de sub un an, la nivelul lunii septembrie, precum şi la împrumuturile care vor mai fi luate de stat până la finele acestui an. Simpla plată a dobânzilor ar putea ajunge sau chiar depăşi cifra de două miliarde de euro, echivalentul salariilor tuturor bugetarilor timp de trei luni. În primele zece luni ale acestui an, de exemplu, România a plătit bancherilor aproape 1,3 miliarde de euro ca dobânzi la creditele luate de stat.

“Guvernul viitor va trebui să taie din salarii şi din pensii şi să mai şi mărească taxele şi impozitele. Ăsta e un mare tupeu. Să te angajezi că nu măreşti taxele, să îţi arogi politica economică, deşi nu e a ta, e a FMI. Cel mai bine ar fi ca viitorul Guvern să fie tot cel de acum, ca să preia el acest cartof fierbinte. La fel de bine însă ar fi ca noul Guvern să fie cel din 2008, că şi ei au făcut la fel, pe ideea «după noi potopul». Ce să mai zic, Dumnezeu cu mila”, a declarat pentru Gândul Ilie Şerbănescu, analist economic.

În momentul de faţă datoria publică a României este printre cele mai mici din UE, de circa 28% din PIB, respectiv în condiţiile în care unele state europene au datorii publice care depăşesc PIB pe care îl au. Asta nu înseamnă însă că România îşi permite să se îndatoreze cât vrea, sau până la limita impusă prin tratatul de aderare, de 60% din PIB. Motivul este simplu: România se împrumută scump şi are venituri bugetare care nu permit plata dobânzilor la o datorie publică atât de mare.

“Se face comparaţia cu Ungaria, care are o datorie publică mult mai mare, dar nu este corect. Noi nu ne comparăm cu ei când vine vorba despre credibilitate. Ei au luat măsuri de reducere a deficitului bugetar. La unguri nu există problema acestui bulgăre de zăpadă al plăţilor”, explică Dăianu.

Victor ROTARIU
sursa: gandul.info

Abonează-te la newsletter