Spre lauda sa, programul Dragnea vrea să dea mai mult la săraci și nevoiași. Dar vrea să o facă fără a lua de la bogați! Rămâne atunci o întrebare: de unde și cum?
Deocamdată, clară este doar situația dintr-un singur domeniu: prin desființarea plafonului de 5 ori salariul mediu în plata contribuției sociale, atât pentru sănătate, cât și pentru pensie, pe câștigurile salariale, banii obținuți urmează a fi dirijați spre finanțarea anulării contribuției pentru sănătate în cazul tuturor pensiilor, dar și a impozitului, în cazul pensiilor sub 2.000 lei.
Contribuțiile sociale și impozitele n-ar trebui amestecate, dar această devălmășie diversionistă nu constituie vina PSD (sau numai a PSD) și tocmai ea este problema pe care actuala mișcare a dlui Dragnea o scoate la iveală. Măcar PSD o folosește acum într-un scop social, dar bogații României i-au exploatat copios aspectele mârșave.
Fațeta cea mai hidoasă a problemei se află în sistemul de sănătate. Dările pentru sănătate – absolut firești – sunt numite „contribuții sociale pentru sănătate“. Motivația este ca banul strâns pentru sănătate să poată fi cheltuit de către structuri private, în covârșitoare majoritate străină. Dacă respectivele dări ar fi numite ceea ce sunt, adică niște impozite, banul strâns ar putea fi cheltuit doar de către structuri statale, așa cum se întâmplă cu orice fel de impozit. Că banul este cheltuit ca lumea sau nu, asta constituie o altă problemă! Dar rolul impozitului tocmai acesta este: să fie luat banul de la cei care au și să fie redistribuit de către stat unde se consideră că este nevoie! Știe și Grivei că dările pentru sănătate sunt de fapt impozite, și nu contribuții! Astfel, ajung să fie impuse cu o plată pentru sănătate chiriile sau drepturile de autor, care nu au evident nicio legătură cu problema! Dacă ar fi vorba realmente de o contribuție pentru sănătate, am avea de-a face cu o asigurare și atunci aceasta, ca în orice sistem de asigurări, ar avea legătură nu cu venitul asiguratului, ci cu obiectul asigurării (în cazul de față, cu un pachet de servicii și acte medicale). Ca impozit însă, are legătură, ca orice impozit, cu venitul, și nu cu altceva!
Pentru a putea cheltui banul strâns pentru sănătate în structuri private, stăpânul extern al României (care este capitalul străin, majoritar în deținerea proprietății activelor economice din România) și brokerii săi, care sunt FMI și Comisia de la Bruxelles, au decis, împreună cu vătafii autohtoni, ca dările pentru sănătate să fie denumite „contribuții“ (sugerând astfel că am avea de-a face cu un sistem de asigurări), deși acestea sunt colectate numai de către stat, cu titlu obligatoriu, ca impozite. Și, în acest fel, banul mereu mai numeros strâns pe baze obligatorii de către stat pentru sănătate este cheltuit într-o măsură crescândă în structuri private (în cadrul contractelor lor cu Casa de Sănătate), în timp ce se acționează sistematic pentru compromiterea și distrugerea sistemului de stat de sănătate, în frunte cu veriga sa principală: spitalele de stat. Restul sunt povești pentru proști! Bogații României actuale (atât străini rezidenți în România, cât și români) nu s-au oprit aici. Obținând învederarea dărilor pentru sănătate drept „contribuții“ într-un presupus, dar inexistent, sistem de asigurări, și-au limitat propriile contribuții la valoarea unui teoretic, dar de asemenea inexistent, obiect al asigurării, și anume la nivelul a ceea ce ar reveni de plată pentru maximum 5 salarii medii pe economie. Una peste alta, aveai un salariu de 10.000 euro pe lună, plăteai pentru sănătate ca și cum ai avea salariul doar de 10.000 lei pe lună, dările fiind astfel procentual de câteva ori mai mici decât în cazul săracilor României. Dl Dragnea le-a luat ce „palmaseră“! Bravo, dle Dragnea! Să fie clar. Dacă ar fi vorba într-adevăr de o „contribuție“, limitarea ar fi normală și firească, dar fiind vorba de fapt de un impozit, devine normal și firesc tocmai contrariul, adică fără nicio limitare!
Stimați bogați ai României, în timp ce unii poate chiar vă pizmuiesc pentru modul în care vă inventați privilegii, mie, unuia, care după 55 de ani de muncă am o pensie de nici măcar 500 euro în echivalent, îmi este pur și simplu scârbă de ipocrizia voastră infinită și mă bucură că mai vine unul, altfel de-al vostru, ca dl Dragnea, să vă mai scuture pe la buzunare!
Autor: Ilie Serbanescu
Sursa: Cotidianul
Adauga comentariu