În săptămâna care tocmai s-a încheiat, evoluţiile din Grecia au fost din nou tema majoră a primelor pagini ale presei scrise şi a programelor de informaţii ale canalelor europene de televiziune. În Europa, sublinia un editorial al cotidianului “Les Echos”, are loc un dezastru fără ca cineva să pară a fi în măsură să-l oprească.
Sub ochii noştri, este în mişcare – în Grecia – un angrenaj de care toţi se tem, dar niciunul din actorii dramei nu poate, sau probabil nu doreşte să-l oprească. Aşa se face că, de mai bine de trei ani, drama elenă tulbură “liniştea” zonei euro, fără că partenerii acestei ţări să fie capabili să oprească o criză ce împinge lucrurile spre un colaps financiar aproape de neevitat. Este adevărat, Atenei i-au fost oferite, în aceşti ani, cu “ţârâita”, împrumuturi care, însă, abia au ajutat-o să se menţină în zona euro. Rezultatul?
Nu numai că nu a fost oprită criza ci, dimpotrivă, ea s-a agravat şi mai mult, planurile de austeritate de o severitate fără precedent impuse de creditorii internaţionali, FMI, BCE şi UE (Troika) având efecte contrarii obiectivului anunţat. Am văzut cu toţii cum datoria elenă a explodat pur şi simplu: de la 129 la sută din PIB în 2009, anul declanşării crizei, ea a ajuns anul acesta la 175 la sută din PIB, existând riscul ca în 2013 să ajungă la 189 la sută, iar în 2016, conform unor previziuni, să se dubleze. Un nivel nesustenabil al datoriei acestei ţări, ceea ce, pentru economişti, înseamnă faliment. Cura de austeritate cerută Greciei – calibrată necorespunzător – a aruncat practic ţara într-o recesiune profundă din care, potrivit previziunilor unor analişti europeni, nu are şanse să iasă, în cel mai bun caz, decât după 2014.
După mai multe săptămâni petrecute la Atena, consacrate verificării minuţioase a situaţiei financiare, reprezentanţii creditorilor (Troika) au readus în discuţie – pentru a câtă oară? – problema restructurării datoriei şi adoptarea de noi măsuri de austeritate vizând realizarea de economii necesare reducerii datoriiilor.
Deşi conştient de marile dificultăţi pe care le va întâmpina la punerea în aplicare a noului plan de austeritate impus de creditori şi în pofida grevei generale de 48 de ore şi a uriaşului protest (aproape 100.000 de demonstranţi) organizat miercurea trecută în centrul Atenei, premierul Antonis Samaras, “strâns cu uşa” de un iminent colaps financiar, a supus noul plan de austeritate votului Parlamentului elen. Dezbaterea şi votul nu au avut loc fără tensiuni şi surprize. Deşi se contase pe o majoritate de 176 voturi, planul a obţinut abia 153 voturi (majoritatea necesară fiind totuşi de 151 voturi).
Este mai mult decât semnificativ faptul că 128 deputaţi, între care socialişti şi chiar deputaţi ai Dreptei elene, au votat împotriva noilor măsuri împovărătoare pentru cetăţenii Greciei, ele implicând reduceri drastice de salarii şi pensii, precum şi noi concedieri, în condiţiile în care şomajul depăşeşte deja un sfert din populaţia activă a Greciei. Planul prevede noi economii – realizabile până în 2016 – în valoare de 18 miliarde de euro, condiţie obligatorie pentru deblocarea a noi credite de salvare a ţării de la colaps financiar şi rămânere în zona euro.
El reprezintă a treia serie de măsuri de austeritate şi restructurare a datoriei din ultimii doi ani impuse de către creditori Atenei, prezentate drept condiţie prealabilă acordării de către FMI şi UE a tranşei de 31,5 miliarde de euro (blocată în luna iunie). Fără aceşti bani, a avertizat primul ministru Samaras în dezbaterile din Parlament, Grecia riscă să intre în incapacitate de plată înainte de sfârşitul acestei luni.
Numai că, aşa cum sublinia cotidianul elen “Ta Nea”, deşi măsurile de austeritate au fost prezentate şi aprobate ca fiind salvatoare pentru Grecia, ele implică mari sacrificii atât pentru cetăţenii ţării, cât şi pentru guvern. Acesta din urmă, relevă ziarul citat, se află în faţa a două dificile probleme: una este să se asigure de o iminentă intrare în conturile Greciei a tranşei de 31,5 miliarde de euro promise de FMI şi UE, iar a doua problemă este găsirea de modalităţi pentru redemararea economiei.
Ambele obiective sunt greu de atins, sublinia “Ta Nea”, din moment ce condiţia principală pusă de creditorii internaţionali este aplicarea unui pachet de măsuri extrem de dureroase vizând realizarea până în 2016 a unor economii în valoare de 18,1 miliarde de euro, în detrimentul investiţiilor, al locurilor de muncă, al consumului.
Creditorii internaţionali (Troika) tergiversează acordarea împrumutului promis
Surprindere şi chiar disperare la Atena, după ce ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schauble, declara vineri că un acord definitiv între Atena şi creditorii internaţionali nu poate interveni “în săptămânile următoare”. El a spulberat inclusiv speranţele puse de Atena într-o eventuală decizie favorabilă la reuniunea de azi a miniştrilor de Finanţe ai ţărilor zonei euro, pe agenda cărora se situa inclusiv cazul Greciei, aflată în aceste zile sub o presiune greu de depăşit.
Corespondenţi ai agenţiilor internaţionale de presă anunţau sâmbătă că guvernul elen se vede nevoit să solicite pe pieţele de capital un împrumut excepţional, pe termen scurt, pentru a face faţă unor plăţi urgente. La 16 noiembrie este scadent un credit pe termen scurt în valoare de 4,1 miliarde de euro. Un comunicat oficial al Agenţiei elene pentru gestionarea datoriei publice (PDMA) preciza că la 13 noiembrie vor fi emise, în acest scop, eurobonduri pe termene de o lună şi trei luni în valoare de respectiv 2,125 miliarde de euro şi de un miliard euro. De mai multe miliarde de euro are nevoie în acest moment Grecia pentru salarii, pensii, recapitalizarea băncilor. Nu mai puţin de 8 miliarde de euro sunt necesare în aceste zile pentru achitarea datoriilor la furnizori, în primul rând pentru medicamente.
Sindicatele pregătesc noi acţiuni de protest şi demersuri în justiţie împotriva austerităţii
Deşi “obosiţi şi disperaţi” după trei ani de austeritate şi zeci de greve şi demonstraţii de protest, preşedintele celui mai mare sindicat din Grecia, Confederaţia generală a muncitorilor eleni (GS EE), Yannis Panagapoulos, crede că toate amplele proteste organizate în Grecia începând din 2009/2010 “au contribuit la amânarea unora dintre măsurile de austeritate şi au făcut cunoscute lumii încălcarea drepturilor sociale din Grecia”.
În afara altor proteste, CGEE intenţionează să se adreseze Justiţiei din Grecia, Organizaţiei Internaţionale a Muncii, precum şi Curţii europene pentru drepturile omului pentru a reclama încălcarea drepturilor sociale, a libertăţii de a negocia contractele colective de muncă. Împreună cu Confederaţia Sindicală Internaţională, Yannis Panagapoulos pregăteşte o acţiune internaţională de protest împotriva neconstituţionalităţii mai multor măsuri luate începând din 2010 ce încalcă drepturile sociale ale muncitorilor eleni. În ziua de 14 noiembrie, reprezentanţi ai GSEE vor participa la acţiuni din ţări ale sudului Europei, îndeosebi în Spania şi Portugalia, prilejuite de Ziua europeană împotriva austerităţii.
Maria Capitaine
sursa: curierulnational.ro
Adauga comentariu