Această acţiune ar forţa Germania să ceară mai mult gaz Rusiei, să importe mai multă energie de la vecini şi să subvenţioneze în continuare sursele de energie regenerabilă. Mai mult această măsură ar umfla factura importurilor anuale de combustibil de 100 de miliarde de euro şi ar putea mări costul energiei electrice plătit de consumatori deja al doilea cel mai mare din UE.
Germania se întoarce împotriva cărbunelui drept combustibil pentru generarea de electricitate, o mişcare care va stimula dependenţa naţiunii de gaze naturale din Rusia. Alarmat că limitarea energiei nucleare a determinat utilităţile de a arde cel mai mult cărbune din ultimii şase ani, Guvernul cancelarului Angela Merkel are în lucru un plan de consolidare al angajamentului Germaniei de a reduce emisiile de combustibili fosili. La 31 octombrie, Ministerul economiei a publicat un document ce stabileşte paşii pentru luarea celor mai stricte măsuri pentru limitarea folosirii cărbunilor în Europa.
Dacă aceste măsuri vor fi aplicate, ar forţa Germania să ceară Rusiei livrări suplimentare, să importe energie de la vecini şi să subvenţioneze în continuare sursele de energie regenerabilă, cum ar fi energia solară şi eoliană. Asta ar umfla factura importurilor anuale de combustibil ce se ridică în prezent la 100 miliarde de euro (126 miliarde de dolari) şi ar putea mări costul energiei electrice plătit de consumatori, deja al doilea cel mai mare din Uniunea Europeană.
De asemenea, var afecta şi eforturile depuse de către SUA şi UE de a izola Rusia din punct de vedere economic, transmite Bloomberg.
”Importanţa gazului şi odată cu el dependenţa de Rusia va creşte”, a declarat Guido Hoymann, analist la B. Metzler Seel Sohn & Co. KgaA.
De asemenea, schimburile transfrontaliere de energie electrică vor creşte ajutând centralele nucleare dinafară aflate chiar la marginea frontierei cu Germania, a adăugat el.
Beneficiile Gazprom şi dezavantajul companiilor de utilităţi
Reducerea folosirii cărbunelui ar ajuta producătorul rus controlat de stat, Gazprom, care oferă aproximativ o treime din importurile de gaze din Germania. De asemenea această acţiune ar afecta companii de utilităţi precum RWE AG şi Vattenfall AB, care operează centralele pe bază de cărbune.
Germania îşi ia în prezent circa 45 la sută din electricitate din cărbune şi 11 la sută din gaze naturale. Un alt 15 la sută provine de la reactoarele nucleare pe care Merkel a promis că le va închide până în 2022. Aproximativ 24 la sută provine din surse regenerabile de energie, cum ar fi energia solară şi eoliană, sector pe care Guvernul intenţionează să-l crească până în 2025 la 45 la sută, cu ajutorul unui program cunoscut sub numele de ”Energiewende”.
Semne de modificare a politicii sunt deja în curs de dezvoltare. La 9 octombrie, ministrul mediului Barbara Hendrincks a spus Parlamentului de la Berlin că Guvernul va opri finanţarea de noi centrale de cărbune şi vor ”revizui în mod critic” planurile de construire al utilităţilor. În timp ce o ieşire imediată ar fi ”iresponsabilă”, a spus ea, cărbunele ar trebui restricţionat ”pas cu pas.”
De asemenea, Ministerul Economiei a mai prezentat la 31 octombrie, deficienţele de pe piaţa de energie actuală a Germaniei, declarând că politicile trebuie să fie actualizate pentru a reflecta o pondere tot mai mare de surse regenerabile de energie şi de a asigura o aprovizionare sigură şi rentabilă.
Autor: Diana Mateescu
Sursa: Curierul National
Adauga comentariu