Politică

FP: State capturate de grupări mafiote

Extras FP O vastă operaţiune poliţienească a dezvăluit, săptămâna trecută, amploarea unui fenomen criminal extins la nivelul întregului stat italian, care nu e specific doar Italiei. Ediţia curentă a FP publică concluziile jurnalistului britanic Misha Glenny asupra crimei organizate din Europa: din Vest în Est elite politice au pactizat cu mafiile.

Pe 13 iulie, 3.000 de poliţişti şi carabinieri italieni au arestat 300 de suspecţi şi au ridicat droguri, arme şi bani în valoare de zeci de milioane de euro. Cei arestaţi erau urmăriţi pentru crime, extorcări, trafic de arme şi narcotice şi alte activităţi criminale. Investigatorii cred că au destructurat astfel câteva dintre cele mai active clanuri ale lumii interlope italiene.

Până acolo, s-a descoperit cu această ocazie că mafia calabreză, N’dragheta, a depăşit în forţă mai cunoscutele Cosa Nostra şi Camorra. Acţionează în Sudul originar ca şi în Nordul mai bogat, are oameni în administraţia publică, chiar şi în poliţie, şi este capabilă să direcţioneze voturi spre candidaţi care se vor în Legislativul de la Roma – concret, de data aceasta este vorba despre un important deputat, membru al mişcării politice a premierului Silvio Berlusconi.

Renăscută în anii ’70, N’dragheta apare astăzi ca o organizaţie ierarhică, cu un singur consiliu strategic, care coordonează bandele din stradă – mafia calabreză are chiar şi probleme secesioniste, cu un cap nordic ucis pentru tentaţia de a deveni independent. Afacerile cu droguri ale N’draghetei ajung la 35 miliarde de euro (mai mult decât compania Fiat), ceea ce are potenţialul de a o face imbatabilă – prin faptul că îşi poate cumpăra oameni la orice nivel.

Pentru a evidenţia această realitate, dosarul „Restartul statului„ din ediţia curentă a FP România include portretul pe care Misha Glenny, autorul bestsellerului „McMafia – crime fără frontiere”, îl face mafiilor care au capturat întregi state europene.

Politica Mafiei

Italia a fost întotdeauna un stat în care Mafia a avut rădăcini structurale, nu foarte diferit de Japonia, unde Mafia joacă un rol important pentru că instituţiile statului sunt incapabile să îndeplinească servicii pe care ar trebui să le furnizeze. Mafia speculează acest vacuum, capturând şi colonizând statul în propriul beneficiu – notează jurnalistul britanic. Ceea ce s-a întâmplat în 1990 este o schimbare de paradigmă, de la reţele bazate pe loialitate (pe legături de clan şi familie) la reţele mult mai flexibile, mult mai deschise, interesate exclusiv de valoarea tranzacţiilor. Noua structură nu mai seamănă deloc cu ierarhia închisă a Cosei Nostra – mafia siciliană.

În anii ’90, însăşi Cosa Nostra a suferit o puternică înfrângere, pentru că nu a înţeles care sunt implicaţiile prăbuşirii partidului comunist din Italia. În acel moment, întregul „raison d’être” al creştin-democraţilor şi al structurii lor de putere, personificată de Giulio Andreotti, a dispărut. Mafia pierdea astfel unul dintre cei mai importanţi aliaţi. Când au sunat la Roma, aşteptându-se ca Andreotti sau unul dintre prietenii săi să ridice receptorul, nu era nimeni acolo să răspundă. Exact în momentul în care avem acest boom al comerţului cu narcotice, Cosa Nostra făcea o catastrofală eroare politică, colapsând, în beneficiul Camorrei.

Mafia ex-sovietică

În anii ’90, oligarhii şi crima organizată controlau statul. Ceea ce a făcut Putin a fost să modifice acest raport în beneficiul statului. Astăzi, statul controlează oligarhii şi crima organizată. Asta nu înseamnă că oligarhii şi crima organizată au dispărut, ci că astăzi avem o structură mult mai ordonată, Putin fiind un beneficiar direct al acestei ordini – arată Glenny.

Colapsul comunismului a forţat însă şi privatizarea aptitudinilor foştilor ofiţeri de informaţii şi a celor din fostele poliţii politice est-europene, pentru simplul motiv că aceste reţele erau în întregime dependente de banii statului. Şi toate acestea spre beneficiul crimei organizate, pentru că aceşti oameni ştiau cum să construiască şi să gestioneze reţele de influenţă. În acest fel, ei devin un fel de agenţi, de catalizatori ai capitalismului după ’90.

“Colapsul comunismului a forţat şi privatizarea aptitudinilor fostelor poliţii politice est-europene,pentru simplul motiv că aceste reţele erau în întregime dependente de banii statului.”

Misha Glenny – jurnalist britanic de investigaţii
sursa: adevarul.ro

Abonează-te la newsletter