Fondului Monetar Internaţional (FMI) va insista la următoarea vizită de evaluare a misiunii pentru listarea pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a unui pachet de 51% din titlurile Hidroelectrica şi privatizarea pachetelor majoritare la Nuclearelectrica, operatorul centralei atomice de la Cernavodă, şi la Transelectrica şI Transgaz, transportatorii naţionali de electricitate, respectiv, gaze naturale, au declarat pentru Jurnalul Naţional două surse guvernamentale.
“Vor privatizarea tuturor companiilor rentabile” a declarat o sursă guvernamentală. “Au adus ca argument amestecul factorului politic în conducerea companiilor”, a precizat o altă sursă. “Jeffrey Franks (şeful misiunii FMI în România -nr) a afirmat că în SUA sectorul nuclear este pe de-a-ntregul privatizat”, a declarat aceasta.
Potrivit scrisorii de intenţie, România s-a angajat în faţa FMI, a Comisiei Europene (CE) şI Băncii Mondiale (BM) listarea a câte 10% din Hidroelectrica şI Nuclearelectrica, plus câte un pachet de 15% din Transelectrica şI Transgaz, ambele deja prezente în ringul bursier.
Reprezentanţii Fondului Proprietatea, acţionar minoritar al tuturor acestorsocietăţi, au declarat recent că menţinerea Nuclearelectrica şI Hidroelectrica în proprietatea statului este în detrimentul atât al celor două companii cât şI al pieţei. FP consideră că Nuclearelectrica, o companie cu active de peste doua miliarde de euro, nu face îndeajuns profit pentru mărimea sa. Anul trecut, compania a avut pe întreg anul profit net de patru milioane de euro. In acest an, însă, în primele nouă luni un profit net de 102 milioane de lei, adică 23 milioane de euro. Nuclearelectrica a fost inclusă într-o schemă dirijată de ministerul Economiei în 2010, alături de Hidroelectrica şI complexurile Turceni şI Rovinari, astfel încât să se facă export de energie în Serbia. Exportul, realizat prin Electrica, a fost aspru criticat de companiile private din energie pentru lipsa de transparenta, însă ministerul Economiei argumenta atunci că toate companiile implicate au realizat profit.
Infrastructura critică
In privinţa Transelectrica şI Transgaz, informaţia vine în contextul în care reţelele de transport a energiei fac parte din infrastructura critică naţională, fiind proprietatea statului. Autorităţile române au insistat ca Transelectrica şI Transgaz să nu facă parte din companiile la care se vor aduce manageri privaţi tocmai din acest motiv. In schimb, din moment ce companiile doar operează activitatea pe o proprietate a statului, teoretic acestea pot fi privatizate. In România, activitatea de transport a energiei şI a gazelor este, conform legislaţiei, monopol natural, iar terţii nu au voie să realizeze şI să opereze conducte. Din acest motiv, pentru realizarea gazoductului Nabucco, autorităţile au acordat o derogare de la legislaţie.
In schimb, în Germania, mai multe grupuri energetice mari europene deţin conducte de transport pentru gaz şI reţele de înaltă tensiune. De asemenea, în SUA, ţara de origine a lui Jeffrey Franks, companiile private pot deţine gazoducte iar recent mari achiziţii au fost realizate în domeniu datorită oportunităţilor oferite de gazele de şist. Recent, Kinder Morgan a înaintat o ofertă de preluare a rivalei El Paso Corp într-o tranzacţie de 21 de miliarde de dolari ce va duce la fuziunea celor mai mari operatori de gazoducte din America de Nord, potrivit Reuters.
Hidroelectrica, contracte cu bucluc şI forţă majoră
“Când au spus despre privatizarea majoritară a Hidroelectrica, ce puteam să le zicem, despre penele de electricitate din California? I-am întrebat cum e în SUA. Şi atunci au recunoscut că sistemul hidroenergetic e majoritar de stat în SUA”, a completat o altă sursă.
Constantin Trihenea, directorul general al companiei, a negat în cursul săptămânii trecute că s-ar fi cerut vinderea unui pachet majoritar. Totodată el a mai spus că societatea nu trebuie să se grăbească în privinţa listării şi că cei doi consultanţi ai companiei au arătat că în acest an trei companii şi-au anulat listările. Hidroelectrica se află în centrul acţiunilor FMI şI CE, societatea de stat fiind investigată de Comisia Europeană pentru un posibil ajutor de stat către “băieţii deştepţi” şI combinatele Alro şI ArcelorMittal vânzând energia sub preţul pieţei. In septembrie, compania a invocat clauza de forţă majoră pentru a reduce livrările către companiile cu care are contracte, invocând seceta. Contractele directe hidro au fost subiect de controverse în ultimii cinci ani însă în acest an au fost reclamate de Fondul Proprietatea, acţionar minoritar la Hidroelectrica cu 15%, la Comisia Europeană. Joaquin Almunia, comisarul european pentru Concurenţă, a declarat că în cazul în care acestea se vor dovedi ajutoare ilegale, furnizorii ar trebui să returneze ajutorul considerat ilegal şi să plătească daune.
Prima revoltă împotriva FMI
Autorităţile române au privit cu mare consternare cum FMI a cerut la ultima vizită privatizarea ultimelor trei filiale de distribuţie a electricităţii, rămase în portofoliul Electrica. Alexandru Săndulescu, directorul direcţiei Energie din cadrul Ministerului Economiei, declara la finele lunii trecute că FMI nu e interesat de vânzarea termocentralelor ineficiente care funcţionează cu mari costuri, însă “pune o anumită presiune” pe vânzarea distribuţiilor de energie electrică.
“Companiile de stat nu au tendinţa de a pune presiune pe populaţie şi companii, spre deosebire de cele private. Uitaţi-vă ce s-a întâmplat cu preţurile la pompă, la benzină şi motorină”, spunea el atunci.
In decursul negocierilor dintre statul român şI FMI s-a stabilit ca în final distribuţiile de energie să nu mai fie pe lista de privatizare, incluzându-se în schimb viitoarele complexuri energetice Oltenia şI Hunedoara.
Complexul Oltenia va fi format din fuziunea complexurilor Turceni, Rovinari şI Craiova cu Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO). Când va fi gata, noua entitate va fi cel mai mare producător de energie din ţară, va avea 19.000 de angajaţi, o cifră de afaceri de aproape un miliard de euro şI va controla mare parte din rezervele de lignit ale ţării, aşa cum Petrom dispune de monopol pe zăcămintele de ţiţei.
Complexul Hunedoara va fi format din fuziunea termocentralelor Deva şI Paroşeni cu cele patru mine viabile de huilă din Valea Jiului. Hidroelectrica ar putea achiziţiona noua entitate la viitoarea licitaţie, directorul Constantin Trihenea spunând recent că societatea are nevoie de o termocentrală pentru a susţine producţia afectată de secetă fără a perturba livrarea cantităţilor din contracte.
DANIEL IONASCU
sursa: jurnalul.ro
IAR NOI AR TREBUII SA PUNEM MINA PE ARME SI SA APARAM CE A MAI RAMAS DIN ECONOMIA ROMANEASCA !SCIRBELE ASTE MASONE AR TREBUII SA STIE ASTA SI SA SE TEAMA PENTRU VIATA LOR CIND VIN IN TARA ASTA SI II SPUN SA SE DESFIINTEZE ! BUBA PURULENTA TREBUIE SA SE SPARGA …DESTEAPTA-TE ROMANE FIINCA ALTFEL VEI MURI DE FOAME IN CASA ,FARA CALDURA,FARA CURENT,FARA BANI SI MAI ALES FARA DEMNITATE ….NU-I LASA PE CRIMINALI SA CURETE TERITORIU DE ROMANI !Mai bine sa murim in picioare ,decit sa ne lasam asasinati capuii de gaina ,fara sa cirtim !
Românii au fost dresaţi timp de 50 de ani de comunişti.Au băgat spaima în ei.S-au revoltat în 1989 doar că au fost incitaţi.După 20 de ani de capitalism, cei care au prins acele vremuri s-au întors la aceiaşi blazare şi frică de guvernanţi. Iar generaţiei tinere, are grijă sistemul capitalist de ea, ocupându-le tinerilor timpul cu sex,droguri,muzică,facebook şi distracţie cât cuprinde. Tinerii de azi nu mai sunt tinerii din 1989, care au ieşit în stradă, neavând ce pierde. Ăştia de acum nu au timp să plece din faţa calculatorului sau să plece din cluburi. Aşa că va urma trecerea în mâna capitaliştilor a tuturor utilităţilor. Iar atunci când sclavii vor vrea să crâcnească în front, li se poate tăia apa, curentul şi gazul. Şi plus de asta, implementarea fără precedent a supermarketurilor, va duce şi la controlul total al fânului pentru vitele exploatate. Şi dacă superi stăpânul, poate să-ţi taie porţia de fân. Mugiţi duios în continuare dragi români, iar care vreţi să mugiţi pe alt ton, emigraţi pe alte păşuni.Păşunea Europa este destul de mare.
…miroase a camatarie acordu asta cu FMI…
Mai mi-au dat lacrimile citnid comentariile voastre.Am trait 14 ani in perioada comunista si le-am prins mai pe toate cele ce se intamplau in viata de zi cu zi in acea perioada. Imi aduc aminte vag de constructiile noi ce se inaltau pe bdul. Unirii, splai pana la casa poporului. IMi aduc aminte haosul ce se crea in uichend in fata mag. Unirea unde veneam cu parintii la shopping , imi aduc aminte umilinta prin care treceam stand ore-n sir la cozi interminabile pt. un drob de sare in spinare si cum atipeam in zilele toride pe genunchiul/piciorul bunicii pana ajungeam la galantar sa ne luam ratia.Am zis ca le-am prin mai pe toate nu chiar pe toate uite de exemplu nu am reusit sa ajung si eu UTCist. Na, mare dezamagire pe chipul meu ca tocma’ atunci s-au gasit unii sa faca o revolutie si am ramas doar mandru pionier si fara vre-o tresa .Mi-a placut descrierea lui George de mai sus. A uitat sa spuna de inghetata SPORT cu vanilie si cioco si celebra vafa. Sucul la dozator si plic, gumela (lama de guma care ti se faramita in gura), brifcor, prajiturile cartofi cu care aruncam dupa troleibuse (79 de ducea la Pta. Romana-Gara si 84 ce ducea la Universitate), banda de plastic pe care o furam din interiorul troleelor si o incolaceam pe ghidonul biciletelor Pegas cu coarne si sa lunga si Pegas cu sa scurta si ghidon scurt.Vremuri grele dar copii fiind cred ca le-am suportat mai usor. Parintii noastrii cred ca au avut ceva de tras, sfori si greutati, ca sa ne asigure noua ceva mai mult decat au avut ei.Imi aduc aminte ca eram la o celebra coada la paine in zona Pta. Muncii la pasaj cum vii de pe actualul Bd. Burebista si multimea de oameni inainta cu repeziciune catre centru (CC al PCR), multime formata din oameni din cartierele invecinate si muncitorii de la FAUR, pt. a infaptui ceea ce s-a numit mai tarziu revolutia romana. Veniti cu noi, veniti cu noi! striga multimea dezlantuita si hotarata sa schimbe ceva. Am parcurs impreuna cu acest sarpe imens cateva sute de metrii luat mai mult pe sus decat pe jos fara a-mi da seama ce fac. Bunicamea a reusit intru’ tarziu sa ma scoata din multime. Probabil ca altfel era viata mea daca ma duceam acolo.In sfarsit..amintiri din copilarie. Cum ar spune un mare folbalist contemporan cu noi viata merge inainte .Sunt fericit ca am avut aceasta ocazie.Multumesc.Bogdan
super comparatie ’64 ’86! eram doar un copil in ’86 insa imi amintesc si acum ca pe atunci era mult gri in jur, strazile goale de obicei, in mod special prin centru, de parca oamenii stateau ascunsi insa in piata unirii, cum era inainte de aparitia circului foamei mereu parea sa se petreaca ceva, era o anumita verva si culoare astept cu interes urmatorul pas in desoperirea Bucurestiului de alta data de catre tine prin imagini inedite. sa fii inspirat, Alex