In isteria cauzata de valurile de imigranti romani care ar putea lua cu avant tari precum Marea Britanie un aspect crucial a fost uitat: granitele au fost deschise in ambele sensuri. La 1 ianuarie “luna de miere” a Romaniei ca nou stat membru UE s-a incheiat, tara fiind obligata sa liberalizeze accesul la piata terenurilor agricole pentru investitorii straini, noteaza The Guardian.
Ca tara cu aproximativ 5 milioane de fermieri – un sfert din populatie – liberalizarea pietei terenurilor reprezinta un aspect important. In timp ce erau eliminati treptat din piata de giganti agricoli internationali care au profitat de subventiile acordate de Uniunea Europeana in politica agricola comuna, micii fermieri romani sunt pusi in fata unei alegeri dificile: sa vanda terenurile si sa se orienteze spre vest in cautarea unui loc de munca sau “sa reziste si sa navigheze intr-o viata marcata de saracie” in mediul rural, noteaza jurnalistii publicatiei britanice.
Situatia nu este insa noua. In ultimii zece ani, aproximativ un milion de hectare de teren au fost achizitionate de companii straine, care au profitat de “portite legale” lasate deschise de catre autoritati.
“Taranii romani reprezinta un obstacol intrucat, desi nu sunt producatori instariti, ei sunt in fond proprietarii unei resurse in care merita sa investesti – pamantul, respectiv tot ce se gaseste in subteranul si pe suprafata acestuia. Antipatia fata de acesti tarani este motivata doar de faptul ca ei stau in calea catorva oameni care fac foarte multi bani”, scrie The Guardian.
Intre timp, populatia rurala este in permanenta crestere. In fiecare an peste 100.000 de oameni se relocheaza in mediul rural din zonele urbane, unde preturile sunt in crestere in timp ce posibilitatea gasirii unui loc de munca bine platit este limitata.
“Intr-o ferma oamenii pot cel putin sa isi asigure necesarul de hrana. Insa afacerile nu rezista de cele mai multe ori. Cei tineri migreaza spre tarile din vest pe baza unor contracte de munca temporare, aducand banii castigati in tara pentru a-si intretine familiile”, afirma Dumitru Sandu, expert in problemele de imigratie din cadrul Universitatii Bucuresti.
Astfel, liberalizarea pietei terenurilor si cea a muncii pentru imigrantii romani a reprezentat “o sabie cu doua taisuri”, evidentiaza The Guardian, care noteaza in continuare faptul ca aceasta “intelegere” a fost cruciala in cazul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.
“Intre timp, Bucurestiul stie exact ce face. Polonia si Ungaria s-au confruntat cu o situatie similara, insa ambele tari au implementat legi prin care ii protejeaza pana la urma pe localnicii care detin terenuri. Motivele lor pot parea populiste si nationaliste, insa rezultatul acestor legi reprezinta o pozitie in fata politicii hegeminice a Uniunii Europene si un adapost pentru tarani. Guvernul roman nu are un astfel de plan; aici legea terenurilor urmeaza directiile UE, politica ce ii va transforma pe puternicii Romaniei in foarte bogati, foarte repede”, considera jurnalistii britanici.
Ungaria a limitat achizitia de terenuri la 1 hectar
Ungaria a adoptat incepand cu 15 decembrie Actul Terenurilor prin care limiteaza achizitia de teren agricol de catre cetateni unguri sau ai altor state din Uniunea Europeana la un hectar.
Efectele acestei legi se vor vedea incepand cu mai 2014. Suprafete de pamant mai mari de un hectar vor putea fi obtinute doar de catre cei care au calificare profesionala de fermier sau silvicultor, au fost activi in sectorul agricol din Ungaria in ultimii trei ani sau detin un procent de 25% din actiunile unei ferme inregistrata in Ungaria.
Reactii din partea altor state membre UE nu au intarziat sa apara. De exemplu, Austria sustine ca noua lege ii va afecta pe fermierii austrieci care detin sau intentioneaza sa achizitioneze teren agricol in Ungaria. Aproximativ 200 de fermieri austrieci care lucreaza terenuri agricole in Ungaria vor fi afectati de aceste masuri, potrivit agentiei de presa austriece APA.
In Romania, piata funciara a fost liberalizata de la 1 ianuarie 2014, astfel ca va fi permisa cumpararea de terenuri agricole de catre cetatenii din UE. Persoanele fizice nu vor putea detine mai mult de 100 de hectare de teren agricol extravilan si pentru a cumpara, cetatenii romani sau cei din UE, trebuie sa indeplineasca mai multe conditii, respectiv sa dovedesca ca au cunostinte in domeniul agricol sau ca au activat minim 5 ani in acest sector.
Valoarea terenurilor agricole din Romania a crescut cu 172% incepand cu anul 2007, insa in continuare tara noastra are unele dintre cele mai mici preturi de vanzare pentru un hectar de pamant. Astfel, in Romania poti achizitiona un hectar de teren arabil pentru 5.030 de dolari, nivel relativ comparabil cu cel din Suedia (5.213 dolari pe hectar), Brazilia (5.245 dolari/hectar) sau Polonia (5.685 dolari/hectar).
Spre comparatie, cele mai ieftine terenuri din Europa se gasesc in Rusia (1.140 dolari/hectar), Ucraina (1.152 dolari/hectar), Lituania (1.351 dolari/hectar), Letonia (1.411 dolari/hectar), Republica Moldova (1.722 dolari/hectar) si Slovacia (1.748 dolari/hectar).
Printre cei mai mari investitori straini se numara compania daneza Ingleby Company, controlata de familia Rausing, ce detine o suprafata agricola de peste 10.000 de hectare in zona de vest a tarii.
De asemenea, Germania, Portugalia si Italia se afla in topul investitiilor straine in terenuri agricole in Romania.
Agricultura din Romania reprezinta o afacere de circa 20 de miliarde de euro pe an, a carei evolutie este dictata in mare parte de conditiile meteo. Aceasta piata contribuie cu 6,5-7% la Produsul Intern Brut.
Autor: Alina Stan
Sursa: Wall Street
Adauga comentariu