Falimentul premeditat al ţăranului român

Mitingul de ieri al crescătorilor de animale a readus în prim plan prăpastia în care a ajuns acest sector economic de tradiţie al românilor. Practic, au răbuvnit faţă de nedeptățile și umilințele la care sunt supuşi, an de an, ce i-au adus în pragul disperării de întârzierea plăţii subvenţiilor, dar şi de tergiversarea unor proiecte legislative.

S-au îmbrâncit cu jandarmii, au strigat, au înjurat, au ameninţat şi au aruncat laptele pe asfalt. Însă, realitatea este cu totul altă. Le-a ajuns cuţitul la os. Sunt disperaţi şi bântuiti de spectrul falimentului. S-au săturat să tot fie minţiţi şi duşi cu zăhărelul de către Miticii de la Bucureşti. Potrivit datelor furnizate de către Institutul Naţional de Statistică, efectivele de bovine au scăzut cu 61% din 1990 până în 2014, în timp ce numărul porcinelor a scăzut cu 58%, iar cel al ovinelor a înregistrat o scădere de 32%.

Dar, în schimb, consumul de lapte a crescut cu aproape 70%, de la 140,1 litri/an acum 23 de ani la 237,4 litri/an în 2013. Însă, o mare parte din consum este încă neînregistrat, fiind vorba de autoconsum, dar ca urmare a scăderii numărului de vaci din gospodăriile ţărăneşti şi a creşterii consumului de lapte din reţelele moderne de retail, ponderea acestuia se reduce. Datele INS mai arată că în timp ce în anii 1990 un român consuma anual 56,9 kilograme de carne şi produse din carne în echivalent, în anul 2013, el consumă cu 4% mai puţin, adică 54,4 kilograme anual. Totodată trebuie subliniat că în ceea ce priveşte consumul de carne de vită, acesta s-a înjumătăţit, reducându-se de la 10,9 kilograme/locuitor în 1990 la 5,1 kilograme în 2013. Pe de altă parte, consumul de carne de porc a înregistrat o creştere de 16%, de la 25,1 kilograme la 29,1 pentru un locuitor.

Această realitate statistică dură care a condus şi la ieşirea de ieri în stradă a crescătorilor de animale a readus în atenţia opiniei publice avertismentul de anul trecut, ingnorat de guvernele Ponta şi Cioloş, al comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan. El a declarat atunci că eliminarea regimului cotelor de lapte reprezintă atât o provocare, cât şi o oportunitate pentru Uniunea Europeană. „Este o provocare pentru că generaţii întregi de agricultori din sectorul produselor lactate vor trebui să facă faţă unor situaţii complet noi şi, cu siguranţă, unui climat de instabilitate”, a avertizat Hogan. Totodată, el a recomandat procesatorilor să fabrice produse cu valoare adăugată şi ingrediente pentru alimente. „Sectorul produselor lactate poate deveni un factor economic determinant pentru UE.

Pentru zonele mai vulnerabile, în care eliminarea regimului cotelor poate fi privită că o ameninţare, sunt prevăzute o serie de măsuri de dezvoltare rurală”, a mai spus Hogan. Practic, mesajul a fost destul de clar: România se poate aştepta la o invazie de produse lactate din UE, care vor concura la preţ produsele autohtone, deoarece laptele utilizat de producătorii străini este mai ieftin (preţ de achiziţie de 1,31 lei/litru în echivalent euro) decât la noi (1,52 lei/litru). În aceste condiţii, nu va fi de mirare că şi procesatorii români vor prefera laptele de import, ceea ce va duce la falimentarea a zeci de mii, poate chiar sute de mii de producători de lapte mici şi mijlocii din România.

Este efectiv începutul sfârşitului pentru micii producătorii din România, dar mai ales pentru ţăranul român care mai creştea pe lângă casă o vacă şi câteva oi. De ce? Pentru că aceştia nu vor putea concura la preţ materia prima din UE, mai ieftină decât cea autohtonă şi preferată chiar de procesatorii români. Trist, dar adevărat, domnule Dacian Cioloş care aţi ajuns premier al României după ce aţi păstorit câţiva ani agricultura europeană, ingnorand total realitatea din ţara noastră! Adică, pe țăranul român, care, din moși strămoși, s-au ocupat cu creșterea animalelor.

Autor: Ion Teleanu

Sursa: Ziua News