Bugetul general consolidat a înregistrat după primele opt luni din 2016 un deficit de 3,12 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,41% din PIB estimat pentru anul în curs. Rezultatul este cu aproape zece miliarde lei sub performanța din aceeași perioadă a anului trecut, când după primele opt luni soldul bugetului a fost pozitiv (+0,91% din PIB).
Explicația revine în proporție de circa 30% reducerii veniturilor totale (-2,82 miliarde lei față de anul trecut), în timp ce partea principală, adică peste 70%, a revenit majorării cheltuielilor (+6,76 miliarde lei).
Cu alte cuvinte, statul și-a asumat obligații de plată suplimentare în condițiile în care se știa deja că, prin măsurile de relaxare fiscală luate, se vor diminua încasările.
Creșterea beneficiilor oferite de stat, îndeosebi salarizarea bugetarilor și asigurările sociale, s-a făcut în detrimentul investițiilor publice. Ea a condus la diminuarea sumelor nerambursabile primite de la UE în contul plăților efectuate pentru aceste investiții. De la 9,18 miliarde lei în primele opt luni din 2015 s-a ajuns la doar 4,95 miliarde lei în primele opt luni din 2016, adică un minus de 46,1%.
O zecime de procent din PIB, economisită la plățile cu dobânzile la datoria publică (diminuate conjuctural după îmbunătățirea precepției țării pe piețele internaționale de capital) s-a topit în masa crescută a sumelor destinate asistenței sociale. Totodată, alte două zecimi din PIB au fost redistribuite dinspre plata bunurilor și serviciilor achiziționate de stat către cheltuielile de personal.
Dar acest echilibru prin redistribuire a fost doar aparent. De fapt, ca urmare a creșterii PIB și a aproximărilor favorabile statisticii prezentate oficial în sinteză, în ambele cazuri redistribuirea s-a soldat cu câte un minus de circa trei miliarde și jumătate de lei. În total, aproape un procent din PIB în plus la deficitul bugetului general consolidat.
De ce nu ajung banii
În esență, până la urmă ceea ce contează este dimensiunea încasărilor la buget, derivată din mărimea taxelor percepute. Oricum am muta banii dintr-o parte în alta, ei nu vor ajunge pentru simplul motiv că nu au cum iar asemenea operațiuni cu sumă aparentă nulă ne vor da cu minus. Un minus care tot va trebui acoperit de cineva cândva și, implicit, ne va diminua calitatea serviciilor sociale pe termen lung.
Or, cu venituri de numai 19,4% din PIB la opt luni, care ne-are duce prin extrapolare sub pragul de 30% din PIB la finalul anului, nu se pot asigura niciunde în lume servicii rezonabile de sănătate, învățământ sau efectua investiții publice în proiecte de infrastructură. De aici a apărut și adevăratul dezastru din zona proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile.
A pierde bani externi și oportunități de dezvoltare rapidă a țării pe motiv că nu se poate aloca de la buget bruma de bani pentru cofinanțare ( 5% – 15% din valoarea proiectelor) și nu se poate găsi expertiza necesară pentru întocmirea licitațiilor și actelor conforme cu cerințele UE e o poveste care nu prea mai ține. Mai degrabă, se pare că, dacă ”interesul nu poartă fesul” mai bine stăm cu capul gol.
La o privire rapidă asupra principalelor surse ale veniturilor bugetare oferă o explicație destul de clară asupra a ceea ce s-a întâmplat cu politicile gândite de guvernul Ponta și transpuse în practică de guvernul Cioloș. Pur și simplu, aplicarea simultană a stimulării cererii și a relaxării fiscale nu funcționează și nici nu avea cum să meargă.
Cele zece miliarde de lei mai puțin de la soldul execuției bugetare se regăsesc în proporții aproape egale în diminuarea încasărilor de TVA, urmare a generalizării cotei reduse de TVA ( altminteri după model european, dar într-un moment ales nepotrivit) șia reducerii masive ( de zece ori !!) a sumelor primite de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțare.
Dar, dincolo de eroarea elementară de politică economică (simultan mare găselniță pentru alegerile de la finele acestui an) marea problemă apare de acolo de unde nu trebuia să apară. Dacă avem un ritm de creștere de 3,8% pe 2015 și 5,2% în prima jumătate a lui 2016, cum se face că acest ritm robust nu se vede deloc la nivelul încasărilor bugetare ?
Nici la contribuțiile de asigurări, deși baza constituită de salariul mediu brut a crescut cu circa zece procente, nici la impozitul pe salarii și venit și nici la impozitul pe profit. Toate aceste categorii de venituri bugetare nu au adus, în condiții de creștere economică bazată masiv pe cererea internă, nici măcar o zecime de procent din PIB încasări bugetare în plus.
Autor: Marin Pana
Sursa: Curs de guvernare
Adauga comentariu