Este absolut de neinteles cum la 20 de ani de la Revolutie serviciile publice din Romania sunt la un nivel atat de jos. Si nu vorbim de constructia de autostrazi sau de spitale noi, megaproiecte, ci de relatia zilnica a platitorului de taxe cu statul.
Legi date si modificate dupa intrarea in vigoare, rezolvari de probleme care creeaza alte probleme, institutii care se calca pe picioare – parca o nesfarsita cale a lui Sisif are in fata administratia romaneasca. Ultimele exemple: legea salarizarii unice, Prima Casa si modificarea impozitarii microintreprinderilor de la sistemul cu 3% pe venit la 16% pe profit.
Salarizarea unica a bugetarilor, la care actualul guvern a lucrat un an, a trebuit sa fie modificata dupa data de intrare in vigoare a legii, 1 ianuarie, pentru ca prevederile erau neclare si incomplete. In scoli, spitale si alte institutii publice contabilii nu stiau cum se modifica sporurile, care se aplica si care nu, cum se recalculeaza salariile. Asa ca guvernul ce sa faca, a mai dat o ordonanta. Culmea este ca nici acum, la doua zile dupa aparitia ordonantei in Monitorul Oficial, tot nu e clar. Solutia? Vom vedea in cateva zile – va mai aparea o ordonanta!
La Prima Casa, este de neinteles de ce a trebuit Guvernul sa astepte epuizarea legala a programului, 1 ianuarie, pentru a clarifica ce se intampla: se prelungeste, se modifica?
Si mai interesanta este rezolvarea: vor fi luate in considerare toate antecontractele semnate pana la 15 februarie. Ce va fi dupa? Nu se stie, programul va fi modificat. Pai daca tot era programul in vigoare si mai sunt bani in fondul de garantare, de ce nu a fost prelungit pe termen nedefinit, pana la epuizarea plafonului, iar cand venea noua formula, se schimba si gata? Ca sa aiba acum oamenii in cap un dead-line si sa alerge disperati dupa acte. Parca decizia de a cumpara o casa se ia in doua zile.
La Ministerul de Finante, atat de performanta este noua echipa de comunicare artistica incat cele 150.000 de microintreprinderi care erau impozitate cu 3% pe venit si care trebuie sa treaca la impozitul pe profit au fost in ceata pana ieri: se aplica sau nu noul impozit? Trebuie completata o declaratie? Si pana cand?
Intr-un final, cu doua zile inainte de termenul pe care il avansau unii consultanti, seful fiscului a dat un ordin prin care trecerea este facuta automat. De ce nu putea fi dat acest ordin de la inceput, odata cu modificarea legislatiei sau de ce nu putea fi inclusa prevederea direct in noua legislatie?
Pentru ca structura statului nu este gandita dupa ideea: crearea si adaptarea institutiei pornind de la nevoile individului, ci invers. Exista intai institutia si apoi isi cauta de lucru.
De ce nu are Ministerul de Finante sau Ministerul de Interne sau chiar Guvernul oameni responsabili doar cu asta: sa studieze care sunt pasii pentru un contribuabil sa isi faca buletin, sa isi inmatriculeze masina, sa isi faca o firma, sa isi faca pasaport, sa depuna declaratia de impozit?
Si apoi sa vina si sa spuna: institutiile X si Y trebuie comasate, in institutia Z trebuie infiintat biroul T pentru ca platitorul de taxe/cetateanul cu o cerere sa nu mai faca inca un drum/doua in alta parte.
De ce se poate plati, spre exemplu, taxa pentru pasaport doar la CEC? De ce nu este indicat un cont unde sa poata fi transferati banii si Ministerul de Interne sa primeasca dovada platii facuta prin oricare banca?
Daca ii vorbesti primului-ministru de aceasta problema, te trimite la ministrul de interne. Daca ii vorbesti ministrului de interne, spune ca asta e ultima pe lista prioritatilor. Daca ii spui functionarului de la ghiseu, iti spune ca este un simplu salariat. “Nu noi facem legile.” Da, dar voi ne luati banii. Chiar si cand platim trebuie sa stam la coada?
Sorin Paslaru redactorul-sef al ZF
sursa: zf.ro
Adauga comentariu